UPDATE 14.37: Referat DNA: Numirea lui Marian Burcea la șefia CNAS ar fi avut la bază relația cu Liviu Dragnea. Cum se apără liderul PSD
13.20: Decizia premierului Mihai Tudose privind eliberarea lui Marian Burcea din funcția de membru al consiliului de administrație și de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu rang de secretar de stat, a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.
Conform aceleiași decizii a șefului Executivului, Răzvan Teohari Vulcănescu, vicepreședinte al CNAS, exercită atribuțiile președintelui până la numirea conducătorului instituției.
12.05: Curtea de Apel Bucureşti judecă vineri, începând de la ora 13.00, cererile de arestare preventivă din dosarul decontărilor fictive de servicii medicale, în care sunt implicaţi membri ai conducerilor CNAS şi CASMB, precum şi reprezentanţi ai unor firme private, dar şi un avocat din Baroul Bucureşti, scrie News.ro.
Cele 14 persoane reţinute în noaptea de joi spre vineri au fost împărţite în două loturi, cereile de arestare preventivă pentru 30 de zile urmând să fie discutate la ora 13:00, respectiv la ora 14:00. Dosarul nr. 6733/2/2017, cu termen vineri, ora 13:00, vor fi discutate solicitările vizându-i pe Petrescu Mina Elena , Sardare Jeana , Mocanu Gabriela, Bara Lucian Vasile, Munteanu Ovidiu, Mihăescu Ion Ovidiu şi Geambaşu Ion Răzvan
Dosarul 6734/2/2017, cu termen vineri, la ora 14:00, vizează cererile formulate pentru Geambaşu Irina Adelina, Burcea Marian, Costache Alin Sergiu, Ciobanu Nicolae Sergiu, Mischie Răzvan Mihai, Costică Maria , Manta Cristina.
11.30: Răzvan Teohari Vulcănescu a fost numit, vineri, de către premierul Mihai Tudose, preşedinte interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după ce Marian Burcea, preşedintele CNAS fost reţinut de DNA, potrivit Mediafax.
Răzvan Teohari Vulcănescu a fost numit, vineri, de către premierul Mihai Tudose, preşedinte interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după ce Marian Burcea, preşedintele CNAS fost reţinut de DNA. Răzvan Teohari Vulcănescu, numit preşedinte interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de Mihai Tudose, a ocupat, timp de un an, funcţia de vicepreşedinte al CNAS. Între anii 2012-2016 a fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Vulcănescu plecase la Ministerul Sănătăţii tot din CNAS, acolo unde a fost director al Direcţiei Control/Manager Public între 2007-2009 şi 2010-2011.
10.30: Premierul Mihai Tudose l-a demis din funcție pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, potrivit unor surse guvernamentale citate de Agerpres.
09.25: 14 persoane au fost reținute de DNA, în acest dosar. În cursul zilei de vineri, ei vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București
Președintele CNAS, Marian Burcea, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B, Ovidiu Munteanu, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal.
Directorul executiv al CASMB, Ion-Răzvan Geambașu, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu, folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).
Fostul președinte al CASMB, Lucian Vasile Bara, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Managerul Direcției de Control a CASMB, Ion Ovidiu Mihăescu, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Șeful Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS, Alin Sergiu Costache, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Gabriela Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu, Jeana Sardare, funcționare în cadrul CASMB, sunt cercetate pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale), constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, în formă continuată și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale).
Nicolae Sergiu Ciobanu este bănuit de trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale), instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Irina Adelina Geambașu, asociat și administrator al unei firme, este cercetată pentru instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).
Mihai Răzvan Mischie, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Maria Costică, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, este cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale).
Avocatul Manta Cristina este suspectată de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Ce acuzații li se aduc
Procurorii DNA precizează, într-un comunicat, că prin activitățile desfășurate de persoanele vizate, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
„Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, precizează DNA.
Preşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea, a fost reţinut de procurorii anticorupție, în dosarul în care se investighează decontări fictive de la instituţie. Potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax, o altă persoană vizată ar fi Sergiu Nicolae Ciobanu, fost consilier în cadrul Serviciului Român de Informații (SRI).
Joi, cei doi, alături de alte persoane, au dat declaraţii la sediul DNA.
Potrivit DNA, infracțiunile ar fi fost comise în perioada ianuarie 2016-august 2017, în legătură cu circuitul de decontare a serviciilor de îngrijiri medicale de către Casa de asigurări de sănătate a municipiului Bucureşti, activităţile fiind desfăşurate pe trei paliere.
Potrivit unor surse judiciare, citate de News.ro, mari sume de bani din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB) ar fi fost fraudate prin decontarea unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals.
În acest caz ar fi implicaţi funcţionari din cadrul CSAMB, funcţionari aflaţi sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Prejudiciul adus bugetului CASMB ar fi de aproximativ 13.200.000 lei, cu vătămarea drepturilor legale ale asiguraţilor cărora le-a fost refuzat acest tip de servicii medicale, respectiv asistenţă medicală la domiciliu.
Mai mult, funcţionari din cadrul CNAS şi ai CASMB, inclusiv funcţionari cu atribuţii de control, ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăţi care oferea asistenţă medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă.
Conform aceloraşi surse, în contextul unui control al Curţii de Conturi, persoane din sistemul asigurărilor de sănătate ar fi acţionat în aşa fel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienţi fictivi. Astfel, medicamente în valoare de 33.000.000 de lei, ar fi fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.
Funcţionarii sunt acuzaţi de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, iar faptele au fost comise în perioada ianuarie 2016 – august 2017.
