Mihail Formuzal, başcanul Găgăuziei, regiune autonomă din cadrul Republicii Moldova, a declarat pentru agenţia rusă Novîi Reghion, că, începând cu anul viitor, găgăuzii vor renunţa la proba de limba română la Bacalaureat şi vor avea diplome proprii de absolvire a liceului.
La Bacalaureatul din acest an, în Găgăuzia, numai 92 din cei 1050 de absolvenţi de liceu din autonomie au promovat examenul. În acest context, Mihail Formuzal susţine eliminarea examenului de limba română de la Bac. În urma unei întrevederi care a avut loc ieri între ministrul moldovean al Educaţiei şi vicepreşedintele Comitetului Executiv al Găgăuziei, Nicolai Stoianov, cei doi au căzut de acord ca studenţii înmatriculaţi deja la universităţi din străinătate în baza unor acorduri interguvernamentale să primească certificate de absolvire a liceului cu condiţia repetării examenului la anul, potrivit postului de radio Europa Liberă. La rândul său, Stoianov a promis că autorităţile găgăuze vor elabora un program pentru îmbunătăţirea predării limbii române.
Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Mihai Şleahtiţchi, spunea, înainte de întâlnirea cu oficialul găgăuz că a rămas surprins de iniţiativa başcanului şi amintea că acest demers nu este unul nou, başcanul Găgăuziei având şi în trecut astfel de iniţiative. Mihai Sleahtiţchi îşi manifesta încă de atunci disponibilitatea de a avea o întâlnire cu autorităţile găgăuze, dar spunea ferm că diplomele de Bacalaureat care nu vor avea notele de la examenul la limba de stat nu vor fi recunoscute de ministerul moldovean al Educaţiei.
Drept explicaţie pentru intenţia sa, Formuzal explica faptul că „la celelalte obiecte copiii au note bune, iar la limba română – nota este mereu nesatisfăcătoare. Anul viitor, vom tipări certificatele noastre proprii, care vor fi legale după ce Adunarea Populară a Găgăuziei (n.r. Parlamentul) va vota acest demers. Limba română nu este obligatorie pentru cei care doresc să-şi continue studiile în străinătate„.
Analistul potilic din Republica Moldova, Oazu Nantoi, a declarat că, în această situaţie, responsabilitatea este în mare măsură a statului. „Statul este de vină pentru faptul că, în Găgăuzia, nu se promovează limba română. Formuzal nu este vinovat pentru că oamenii de acolo nu cunosc limba de stat. Pe baza stereotipurilor s-a format un mecanism de izolare socială şi astăzi avem cetăţenii acestei autonomii nu cunosc limba de stat. Şi politicienii noştri continuă să pună problemele doar pe ordinea de zi în loc să le rezolve”, a mai adăugat analistul.
Găgăuzia este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova şi reprezintă 5,5% din suprafaţa totală a Republicii Moldova. Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituţia Republicii Moldova din 23 aprilie 1994, iar conducerea este asigurată de un başcan ales în cadrul regiunii pentru un mandat de patru ani, care devine ulterior membru al Guvernului de la Chişinău.
Găgăuzii vorbesc o limbă apropiată de turcă şi bulgară, iar limbile oficiale în această regiune sunt: găgăuza, româna şi rusa. Conform ultimului recensământ din 2004, 82% din populaţie este găgăuză, 5% – bulgari. Românii populează acest teritoriu în proporţie de 4,6%, ceilalţi locuitori fiind de naţionalitate rusă şi ucraineană.
