Preşedintele rus, Vladimir Putin, a ţinut ieri conferinţa sa de presă anuală în faţa a peste 1.400 de ziarişti ruşi şi străini, în cadrul căreia a abordat probleme de politică internă şi externă.
La Centrul pentru comerţ internaţional, timp de peste trei ore, Vladimir Putin a susţinut cea de a 11-a sa conferinţă anuală de presă, transmisă în direct de numeroase canale tv ruse şi tradusă în limbile franceză, germană şi engleză.
Liderul rus a răspuns la numeroasele întrebări ale ziariştilor ruşi şi cei reprezentând media mondială şi a abordat multiple subiecte, de la rolul Rusiei în războiul din Siria la situaţia din Ucraina, trecând prin starea economiei şi libertăţile din ţara sa.
Referindu-se la Siria şi Statul Islamic, preşedintele rus a afirmat că loviturile aviaţiei ruse care au loc de câteva luni în Siria susţin ofensiva armatei guvernamentale siriene, dar şi opoziţia care combate organizaţia teroristă SI. Şi a precizat că loviturile vor continua atâta vreme cât armata siriană continuă lupta contra rebelilor şi a asigurat susţinerea rusă la proiectul american pentru o rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU care vizează creşterea sancţiunilor contra grupului jihadist şi tăierea fluxurilor sale de venituri.
Putin a ţinut să sublinieze că niciodată Moscova nu va accepta „impunerea plecării unui lider”, referire la poziţia SUA care, asemenea Franţei, cer plecarea lui Bashar al-Assad, şi a adăugat că autorităţile siriene acceptă proiectul de rezoluţie care cere compormisuri de partea ambelor părţi. Putin a precizat că nu va fi de acord ca oricare forţă exterioară să decidă cine va trebui să conducă Siria.
Global, Moscova vrea
Global, Moscova vrea ameliorarea relaţiilor bilaterale cu SUA şi va fi gata să lucreze cu succesorul lui Barack Obama, care îşi încheie al doilea mandat prezidenţial, şi ultimul, la finele anului 2016. Putin a confirmat participarea la reuniunea internaţională asupra Siriei prevăzută pentru vineri, la New York.
Privind Turcia, Putin a reiterat că „actele puterii turce privind avionul nostru pe care l-a doborât sunt ostile” şi a calificat din nou incidentul drept o „lovitură de cuţit în spate”. Liderul de la Kremlin a declarat că nu vede „perspective de ameliorare la nivel guvernamental” pentru relaţiile ruso-turce. „Au tras asupra avionului nostru, oameni au fost ucişi. Iată ce m-a revoltat cu adevărat: dacă era vorba de un accident, aşa cum a declarat guvernul turc (…), lua imediat telefonul şi se explica”.
Putin a acuzat Turcia că „se ascunde în spatele NATO”, fiind membru al Alianţei şi că a doborât avionul militar pentru ca Rusia „să fugă” din Siria, unde exercită lovituri aeriene din 30 septembrie. În ce priveşte Ucraina, Putin a declarat că „Rusia nu a spus niciodată că nu are ruşi în Ucraina, care îndeplinesc anumite sarcini militare” şi a repetat că nu are trupe regulate în estul Ucrainei şi nici nu intenţionează să „introducă unele sancţiuni contra Ucrainei”.
La doi ani de la declanşarea războiului, Putin a subliniat că Rusia nu are nici un interes ca situaţia să se degradeze şi mai mult şi doreşte o soluţie, dar nu în dezavantajul populaţiei rusofone din estul ucrainean. „Nu vrem o agravare a conflictului. Vrem ca acest conflict să înceteze cât de curând posibil, dar prin spulberarea oamenilor în estul Ucrainei”.
Corupţie, căderea rublei şi a preţului petrolului
Multe întrebări s-au referit la scăderea preţului petrolului şi problema perturbării transportului gazului spre Europa. La corupţia în Rusia şi la scandalul dopajului.
În context, Putin a precizat că Rusia a obţinut candidatura pentru organizarea Cupei mondiale de fotbal în 2018 „în cadrul unei lupte oneste”.
Nu au lipsit nici întrebările legate de corupţie şi Putin s-a referit la scandalurile de corupţie privind anturajul său, în special cel privind procurorul general Iuri Ceaika, al cărui fiu este acuzat de corupţie masivă şi de legături cu un grup notoriu de crimă organizată.
Sau de miliardarul Arkadi Rotenberg, un apropiat al lui Putin, al cărui fiu beneficiază de o controversată nouă rută cu plată pentru camioanele grele, care a determinat proteste masive ale şoferilor de cursă lungă.
Preşedintele rus a răspuns evaziv la toate întrebările legate de politica internă, de la starea economiei la devalorizarea rublei şi s-a axat pe relansarea economică a Rusiei.
