Preşedintele rus ştie să exploateze la maximum diviziunile care ameninţă europenii şi vizita sa în Grecia este un exemplu.
Liderul de la Kremlin, în vizită în Grecia sâmbătă, a insistat asupra necesităţii ridicării sancţiunilor europene impuse Rusiei. Oficial, obiectivul vizitei a fost celebrarea întăririi raporturilor economice bilaterale între cele două ţări, dar în realitate a fost un plan al preşedintelui Putin de a creşte presiunea asupra UE, care urmează să se pronunţe în iunie asupra prelungirii sau nu a sancţiunilor impuse Rusiei din martie 2014, după anexarea Crimeii şi susţinerea conflictului din estul Ucrainei.
În apropierea acestei decizii, Rusia face presiuni la rândul ei ameninţând că va prelungi până în 2017 embargoul său alimentar decretat ca măsură de retorsiune.
Putin s-a deplasat în februarie 2015 în Ungaria şi acum în Grecia, în timp ce relaţiile rămân tensionate cu UE. La Atena, liderul rus a dat încă odată semnale amicilor greci că Rusia ar putea investi în această ţară în plină criză dacă sancţiunile contra Rusiei ar fi ridicate luna viitoare. Premierul elen, Alexis Tsipras, s-a arătat stânjenit, Atena depinzând de creditorii UE, dar şi de ofertele investiţiilor ruse. El a vorbit despre „un cerc vicios“ al sancţiunilor, sperând că UE nu va împiedica propunerile oamenilor de afaceri veniţi de la Moscova.
Dezbinarea europenilor
Şapte miniştri şi preşedinţii giganţilor ruşi ai gazului şi petrolului, Gazprom şi Rosneft, au făcut parte din delegaţia Moscovei. Tsipras a criticat sancţiunile şi a promis că îl va susţine pe Putin. Şi a propus chiar să fie o „punte“ între Bruxelles şi Moscova, între NATO şi Rusia, într-un moment în care relaţiile devin din ce în ce mai tensionate în plan militar.
Stratagemele lui Putin au fost menţionate de Ulrich Speck, cercetător german care a publicat un raport asupra subiectului pentru Transatlantic Academy din Washington: „Rusia face tot posibilul pentru dezbinarea europenilor asupra frontului ucrainean demonstrând că este un partener responsabil în ce priveşte marile dosare ca Siria“.
Pentru Putin, strategia dezbinării europenilor este esenţială şi este decis să folosească toate pârghiile pentru a ridica sancţiunile UE. Dar François Hollande şi Angela Merkel sunt ostili întrucât afacerea ucraineană este prea serioasă şi aplicarea acordurilor de la Minsk formează un tot care nu poate fi separat. Ideea prelungirii sancţiunilor suscită din ce în ce mai multe reticenţe în cadrul celor 28.
Escală pe Muntele Athos
În Grecia, Putin a îmbinat interesele politice cu pietatea religioasă. După Atena, liderul rus s-a deplasat la Muntele Athos pentru a asista la celebrarea celei de-a 1.000-a aniversări a prezenţei călugărilor ruşi pe Muntele Sfânt. El a fost primit de Patriarhul Bisericii Ortodoxe ruse, Kiril. După anul 2000, Muntele Athos a devenit un loc puternic pentru elita politică rusă, care luptă contra adoptării regulilor europene în acest teritoriu. Nezavisimaya Gazeta a relatat că „putem interpreta celebrarea aniversării unui mileniu a mânăstirii ruse de pe Muntele Athos şi vizita preşedintelui şi a patriarhului cu această ocazie ca pe o nouă tentativă de a demonstra grandoarea, vechimea şi extinderea Biserii Ortodoxe ruse în ajunul Marelui Conciliu Panortodox“, în pregătire de peste o jumătate de secol, care va avea loc pentru prima oară după anul 787, între 16 şi 27 iunie în Creta.
Moscova profită
Jacques Rupnik, specialist în Europa de Est precizează că diviziunile care ameninţă europenii ţin de avantajul percepţiei ameninţării.
„Pentru Polonia şi ţările baltice ameninţarea este rusă, pentru Franţa, Italia sau Spania, prioritare au devenit flancul sud al războaielor din Orientul Mijlociu şi jihadiştii. Şi Rupnik subliniază că „această diviziune, Putin o exploatează de minune“.
