13.2 C
Bucureศ™ti
joi, 10 octombrie 2024
AcasฤƒSpecialPutem vota รฎn fiecare zi!

Putem vota รฎn fiecare zi!

Analizele ศ™i calculele politice, de mâine încolo. Astฤƒzi, cât dezamฤƒgirea este încฤƒ proaspฤƒtฤƒ, doare ศ™i ne-a deschis porii pentru o introspecศ›ie lucidฤƒ, meritฤƒ spuse câteva adevฤƒruri de bun-simศ›. Poate în felul acesta reuศ™im sฤƒ ne reamintim spre cine trebuie sฤƒ ne îndreptฤƒm privirea atunci când cฤƒutฤƒm responsabilii pentru ce se întâmplฤƒ în aceastฤƒ ศ›arฤƒ.

Sฤƒ presupunem cฤƒ se întâmpla minunea. Un om extraordinar lua, ieri, 51% ศ™i devenea preศ™edinte din tur, spulberându-i pe Ponta ศ™i Iohannis. Ce ar fi urmat?

Douฤƒ lucruri: instituศ›iile justiศ›iare ar fi rฤƒsuflat uศ™urate, pentru cฤƒ în locul lui Traian Bฤƒsescu a venit un alt preศ™edinte dispus sฤƒ le ศ›inฤƒ spatele, ศ™i ศ™i-ar fi continuat procedura de extirpare a tumorii ce a fฤƒcut din partide ศ™i stat un tot malign.

Concomitent, PSD, dupฤƒ ce l-ar fi mazilit pe Ponta, ar fi strâns rândurile ศ™i, alฤƒturi de partenerii sฤƒi de guvernare, dar ศ™i de unii politicieni ACL, dezamฤƒgiศ›i de înfrângerea lui Iohannis, ar fi început contraofensiva. Ar fi trecut Legea amnistiei ศ™i graศ›ierii, ar fi operat modificฤƒri la Codul Penal ศ™i la legile integritฤƒศ›ii, pentru a bloca DNA ศ™i ANI, dupฤƒ care ar fi început mฤƒcar planificarea operaศ›iunii de suspendare a preศ™edintelui.

Dupฤƒ cum s-a vฤƒzut de douฤƒ ori în cazul lui Traian Bฤƒsescu, o majoritate penalฤƒ nu are nevoie de motive reale pentru a declara cฤƒ ศ™eful statului a încฤƒlcat Constituศ›ia, aศ™a cฤƒ nu ar fi pierdut vremea cu formalitฤƒศ›ile. În scurt timp, la Cotroceni ar fi ajuns Cฤƒlin Popescu Tฤƒriceanu, al cฤƒrui nivel de trai, neacoperit de venituri la vedere, l-a transformat în marioneta pesediศ™tilor.

Confruntat cu o loviturฤƒ de stat parlamentarฤƒ, susศ›inutฤƒ de o campanie propagandisticฤƒ bazatฤƒ pe minciuni, menitฤƒ sฤƒ-i erodeze sprijinul popular care l-a adus la putere, preศ™edintele visurilor noastre ar fi avut o singurฤƒ soluศ›ie: sฤƒ facฤƒ apel la cei ce l-au votat pentru a apฤƒra statul de drept.

În acel moment, toศ›i cei care l-au votat, milioane de români, nu ar fi avut altฤƒ variantฤƒ decât sฤƒ iasฤƒ în stradฤƒ pentru a-ศ™i apฤƒra preศ™edintele ales. Altฤƒ soluศ›ie ar fi fost exclusฤƒ, pentru cฤƒ este evident cฤƒ un PSD furibund nu doar cฤƒ a ratat din nou preศ™edinศ›ia, dar ศ™i cฤƒ riscฤƒ sฤƒ înfunde, în masฤƒ, puศ™cฤƒria nu s-ar mai fi oprit acolo unde a fฤƒcut-o în 2012.

Ar fi decapitat sau poate chiar desfiinศ›at, rapid, prin decizii luate în Parlament, toate instituศ›iile care s-ar fi solidarizat cu preศ™edintele, fฤƒrฤƒ sฤƒ le pese nici cât negru sub unghie de Constituศ›ie. Mai mult, ar fi întors complet spatele oricฤƒrui protest venit dinspre capitalele occidentale ศ™i ar fi ignorat complet riscul sancศ›iunilor ce ar fi urmat, dupฤƒ reศ›eta lui Viktor Orban.

Vi se pare un scenariu exagerat? Comparaศ›i cu contextul anului 2012 ศ™i o sฤƒ vedeศ›i cฤƒ presiunea gândului cฤƒ USL trebuia sฤƒ mai coabiteze încฤƒ doi ani cu un preศ™edinte ศ™i cu câteva instituศ›ii ostile era mult mai micฤƒ decât ar fi fost azi, dacฤƒ un preศ™edinte antisistem câศ™tiga preศ™edinศ›ia. De ce?

Pentru cฤƒ ar fi urmat cinci, poate chiar zece ani de mandat ai unui om cel puศ›in la fel de îndârjit ca ศ™i Bฤƒsescu, dar ajutat de contextul în care ofensiva DNA ศ™i SRI împotriva PSD ศ™i a corupศ›ilor din toate partidele, plus cea împotriva afaceriศ™tilor pฤƒpuศ™ari sunt mult mai avansate ศ™i prezintฤƒ un risc mult mai mare pentru principalul partid de guvernฤƒmânt decât acum doi ani.

Dacฤƒ PSD ar fi ศ™tiut în 2012 câศ›i dintre liderii sฤƒi o sฤƒ ajungฤƒ în arest sau o sฤƒ fie condamnaศ›i ศ™i cฤƒ o sฤƒ fie împiedicat sฤƒ fructifice toate oportunitฤƒศ›ile de a pune pe butuci instituศ›iile care îi stau ca un nod în gât, l-ar fi demis pe Traian Bฤƒsescu fฤƒrฤƒ nici cea mai micฤƒ ezitare. ศ˜i-ar fi dus pânฤƒ la capฤƒt puciul, chiar dacฤƒ asta ar fi dus la ieศ™irea României din UE ศ™i NATO.

Aศ™adar, orice preศ™edinte angajat în distrugerea totalฤƒ a reศ›elelor politice mafiote s-ar fi bazat, s-ar baza, în final, pe noi ca sฤƒ ieศ™im în stradฤƒ ศ™i sฤƒ îl apฤƒrฤƒm de rฤƒzbunarea celor deposedaศ›i de privilegii ศ™i imunitate. Pe el, instituศ›iile vitale, statul de drept, democraศ›ia. Dupฤƒ cum se vede azi în Ungaria ศ™i dupฤƒ cum s-a vฤƒzut de fiecare datฤƒ în momentele critice de existenศ›ฤƒ ale tuturor democraศ›iilor, cetฤƒศ›enii sunt esenศ›a, dar ศ™i ultimul bastion al statului de drept.

Când ei îศ™i fac datoria ศ™i rezistฤƒ, uneori chiar cu preศ›ul vieศ›ii, în faศ›a abuzurilor, democraศ›ia triumfฤƒ. Când ei abdicฤƒ de la misiunea ce le revine, autoritarismul, corupศ›ia sau chiar dictatura câศ™tigฤƒ.

Concluzia banalฤƒ, dar pe care cel mai adesea o ignorฤƒm, este cฤƒ dorinศ›a noastrฤƒ de a trฤƒi într-o ศ›arฤƒ civilizatฤƒ depinde, în final, de ce suntem dispuศ™i sฤƒ facem, fiecare dintre noi, pentru a trฤƒi într-o comunitate în care sฤƒ avem un cuvânt de spus în deciziile ce ne privesc, în care distribuirea avuศ›iei comune sฤƒ ศ›inฤƒ cont de nevoile comune ศ™i în care nimeni sฤƒ nu fie deasupra legii.

Ce înseamnฤƒ, concret, toate astea, acum, a doua zi dupฤƒ ce am primit confirmarea oficialฤƒ cฤƒ, în scurt timp, am putea avea un preศ™edinte care întruchipeazฤƒ tot ce este mai rฤƒu în ศ›ara asta? Înseamnฤƒ cฤƒ, de fapt, lucrurile de care ne temem cel mai tare cฤƒ s-ar putea întâmpla dupฤƒ ce el va ajunge ศ™eful statului s-ar fi putut întâmpla ศ™i dacฤƒ alegerile ar fi fost câศ™tigate ศ™i de cel mai vrednic dintre români.

Pentru cฤƒ preศ™edintele conteazฤƒ enorm, mai ales într-o societate ca a noastrฤƒ, unde indicele „ecartul puterii“ este aproape de nivelul Rusiei ศ™i Arabiei Saudite, dar nu poate de unul singur nici ridica, nici îngenunchea o ศ›arฤƒ. Fฤƒrฤƒ sprijinul nostru nu poate reuศ™i în lucrurile bune pe care vrea sฤƒ le facฤƒ; fฤƒrฤƒ complicitatea noastrฤƒ, fฤƒศ›iศ™ฤƒ sau tacitฤƒ, nu poate sฤƒ-ศ™i ducฤƒ la îndeplinire planurile distructive.

Fฤƒrฤƒ susศ›inerea noastrฤƒ nu ar putea câศ™tiga bฤƒtฤƒliile cu o clasฤƒ politicฤƒ roasฤƒ de putreziciune (dupฤƒ cum s-a dovedit cu vârf ศ™i îndesat cu ocazia celor douฤƒ referendumuri de demitere a lui Traian Bฤƒsescu); prin opoziศ›ia noastrฤƒ îl putem împiedica sฤƒ-ศ™i dea mâna cu aceeaศ™i clasฤƒ politicฤƒ nevolnicฤƒ pentru a reveni la modelul de guvernare ante-2005.

Aceastฤƒ realitate incontestabilฤƒ ar trebui sฤƒ ne facฤƒ sฤƒ ne întrebฤƒm dacฤƒ nu cumva nu dฤƒm prea multฤƒ importanศ›ฤƒ alegerilor prezidenศ›iale. Chiar ar conta atât de mult ce fel de om este preศ™edintele ศ™i ce crede în sinea sa, când nu este nici o camerฤƒ video prin preajmฤƒ, dacฤƒ noi i-am limita potenศ›ialul de a face rฤƒu prin intervenศ›ia noastrฤƒ fermฤƒ în faศ›a oricฤƒrui derapaj?

Ar conta doar potenศ›ialul sฤƒu de a face bine, care ar putea fi mai mic sau mai mare, dar potenศ›ialul sฤƒu de a distruge o ศ›arฤƒ ar fi irelevant, pentru cฤƒ nu ar ajunge niciodatฤƒ sฤƒ ศ™i-l manifeste. Pentru cฤƒ nu l-am lฤƒsa sฤƒ o facฤƒ!

Monica Macovei, cel mai radical ศ™i mai activ apฤƒrฤƒtor al statului de drept ศ™i al justiศ›iei independente, a fost votatฤƒ de 450.000 de români. Avem aproape o jumฤƒtate de milion de compatrioศ›i care îศ™i doresc, fฤƒrฤƒ dubii, fฤƒrฤƒ ezitฤƒri, o ศ›ara ca afarฤƒ.

Ar fi fost suficient ca 1% sฤƒ fi pichetat Parlamentul în „marศ›ea neagrฤƒ“ pentru a transmite un semnal puternic cฤƒtre parlamentari cฤƒ oamenii cinstiศ›i nu vor accepta o asemenea sfidare din partea unor infractori ศ™i a prietenilor lor.

Ar fi fost de-ajuns ca 2% din ei sฤƒ protesteze sub ferestrele procurorului general Tiberiu Niศ›u sau ale ministrului Justiศ›iei, Robert Cazanciuc, în ziua în care au vrut sฤƒ-ศ™i impunฤƒ oamenii în fruntea secศ›iilor principale din DNA, peste capul Laurei Codruศ›a Kovesi, pentru ca aceศ™tia sฤƒ renunศ›e fฤƒrฤƒ sฤƒ fie nevoie de nici o ameninศ›are din partea americanilor. Într-o ศ›arฤƒ amorศ›itฤƒ ca a noastrฤƒ, 10.000 de oameni protestând zile în ศ™ir echivaleazฤƒ cu o micฤƒ revoluศ›ie!

Demonstraศ›iile publice de protest au fost, însฤƒ, minore. Chiar ศ™i aceศ™ti aproape o jumฤƒtate de milion de români, dintre care aproape 100.000 din Bucureศ™ti, au preferat sฤƒ lase riposta pe mâna diplomaศ›ilor strฤƒini, a preศ™edintelui, a ศ™efilor de instituศ›ii. Oamenii responsabili care au simศ›it nevoia sฤƒ iasฤƒ în stradฤƒ pentru a-ศ™i dubla „like“-urile de pe Facebook cu fapte nu au depฤƒศ™it o sutฤƒ.

Imaginaศ›i-vฤƒ 10% din aceศ™ti oameni ce pot face! Ar îndrฤƒzni vreun preศ™edinte sฤƒ semneze o lege a amnistiei cu 50.000 de oameni protestând în Piaศ›a Universitฤƒศ›ii?! Cât i-ar lua cuiva sฤƒ îl bage înapoi la zdup pe Voiculescu când Capitala ar fi blocatฤƒ de manifestaศ›ii?! Maximum o zi! Cine ar îndrฤƒzni sฤƒ se atingฤƒ de DNA, de Înalta Curte, de ANI, de Curtea Constituศ›ionalฤƒ dacฤƒ zeci de mii de oameni ar face zid în faศ›a lor?! Nimeni.

A dat el înapoi Orban, micul Putin, de la taxa pe internet, când s-a vฤƒzut cu 100.000 de oameni în stradฤƒ. Nu existฤƒ astฤƒzi nici un politician român care sฤƒ aibฤƒ mฤƒcar un sfert din tupeul cu care îศ™i înfruntฤƒ el cetฤƒศ›enii. Nu existฤƒ nici un PSD-ist care sฤƒ nu paralizeze de fricฤƒ ศ™i sฤƒ nu dea bir cu fugiศ›ii dacฤƒ zece oameni s-ar lega cu lanศ›uri de uศ™a biroului sฤƒu.

Puterea noastrฤƒ de a ne face singuri dreptate, paศ™nic ศ™i doar atunci când avem legea de partea noastrฤƒ, forศ›a potenศ›ialฤƒ de a trasa limitele pe care nici un politician sau demnitar nu are voie sฤƒ le depฤƒศ™eascฤƒ nu înseamnฤƒ cฤƒ nu trebuie sฤƒ ne pese pe cine votฤƒm. Nu înseamnฤƒ cฤƒ nu trebuie sฤƒ îl alegem pe cel mai bun dintre candidaศ›i, pe cel ce rezoneazฤƒ cu aspiraศ›iile noastre. Nici vorbฤƒ!

Înseamnฤƒ doar cฤƒ trebuie sฤƒ privim o astfel de opศ›iune ca pe un bonus la ceea ce noi reuศ™im sฤƒ impunem clasei politice ศ™i sฤƒ obศ›inem prin puterile proprii, care nu sunt de neglijat. Înseamnฤƒ cooptarea unui aliat care poate da mai multฤƒ forศ›ฤƒ ศ™i eficienศ›ฤƒ acศ›iunilor noastre. Lipsa lui, însฤƒ, nu echivaleazฤƒ cu sfârศ™itul. Pierderea unui aliat este motiv de supฤƒrare, dar nu unul pentru deznฤƒdejde, abandon ศ™i convingere oarbฤƒ cฤƒ sprijinul extern este unica salvare. A trecut vremea aceea!

Morala (ศ™i a) acestor alegeri este cฤƒ a vota o datฤƒ la patru sau cinci ani nu înseamnฤƒ a fi un bun cetฤƒศ›ean. A vota o datฤƒ la patru sau cinci ani nu garanteazฤƒ schimbarea României, pentru cฤƒ presupune transferarea întregii responsabilitฤƒศ›i exclusiv pe umerii celor pe care îi alegem. Iar cei pe care îi alegem nu vor putea face niciodatฤƒ singuri tot ce aศ™teptฤƒm. Chiar dacฤƒ îศ™i doresc asta mai mult decât orice pe lume! Au nevoie de sprijinul dar ศ™i de corecศ›iile noastre zilnice.

Dacฤƒ vrem sฤƒ avem o ศ™ansฤƒ sฤƒ trฤƒim într-o ศ›arฤƒ aศ™a cum ne-o dorim, trebuie sฤƒ facem mult mai mult decât facem acum. În primul rând, sฤƒ folosim arme mai sofisticate ศ™i mai eficiente pentru a sancศ›iona abuzurile celor ce ne conduc, dar ศ™i pentru a sugera celor de bunฤƒ credinศ›ฤƒ corecศ›iile necesare. Comentariile pe Facebook nu vor schimba România. Scrisorile de protest, pichetele ศ™i mai ales demonstraศ›iile de stradฤƒ pot fi un început. ศ˜i nu din an în Paศ™te, ci în fiecare zi când vedem ceva ce ne revoltฤƒ: de la spitale mizere la drumuri proaste.

Însฤƒ ele ne ajutฤƒ doar sฤƒ ne apฤƒrฤƒm. Dacฤƒ nu vrem sฤƒ rฤƒmânem permanent în defensivฤƒ ศ™i sฤƒ învingem, trebuie sฤƒ schimbฤƒm regulile jocului, sฤƒ luptฤƒm pe teritoriul politrucilor. Iar asta nu se poate face fฤƒrฤƒ a intra în politicฤƒ.

Din fericire, scorul obศ›inut de Monica Macovei este încฤƒ o confirmare cฤƒ un nou partid are ศ™anse reale de succes. Cele 450.000 de voturi luate dupฤƒ numai douฤƒ luni de campanie, aproape exclusiv pe internet, nu doar cฤƒ nu reprezintฤƒ o înfrângere, constituie chiar un succes surprinzฤƒtor. Fฤƒrฤƒ supฤƒrare, dar numai naivii sau cei ce nu au încredere în matematicฤƒ, în statisticฤƒ, în special, s-ar fi putut aศ™tepta la mult mai mult. Cu o prezenศ›ฤƒ aproape de zero pe televiziuni, în doar douฤƒ luni, cum sฤƒ ajungi mฤƒcar o datฤƒ în casa fiecฤƒrui român pentru a avea o ศ™ansฤƒ sฤƒ audฤƒ ce ai de spus?

Din acest punct de vedere, alegerile de ieri pot reprezenta, într-adevฤƒr, un nou început. Cu douฤƒ condiศ›ii. Prima: Monica Macovei sฤƒ fi înศ›eles, mฤƒcar acum, potenศ›ialul politic imens pe care îl are, sฤƒ îศ™i lase deoparte inhibiศ›iile ศ™i temerile ศ™i sฤƒ se implice total în ridicarea unui nou partid.

A doua condiศ›ie: oamenii de calitate ai României sฤƒ renunศ›e ศ™i ei la pasivitate ศ™i temeri ศ™i sฤƒ se alฤƒture noului proiect. Sฤƒ intre în politicฤƒ ศ™i sฤƒ îศ™i asume dificila misiune de a-ศ™i convinge semenii cฤƒ pot sฤƒ le ofere mai mult decât politicienii nฤƒrฤƒviศ›i la rele! Cฤƒ le cunosc problemele, cฤƒ le pasฤƒ de ele ศ™i cฤƒ au soluศ›ii.

Altfel, ศ™i în 2016, ศ™i în 2019, ศ™i cine ศ™tie câศ›i ani de acum încolo, ne vom regฤƒsi în fiecare luni de dupฤƒ vot la fel de deznฤƒdฤƒjduiศ›i ศ™i pesimiศ™ti ca astฤƒzi, sau ca acum doi ani, când scriam rândurile de mai jos:

„Cum rฤƒmâne cu oamenii de calitate ai României? Cum se face cฤƒ au rฤƒmas iar pe post de spectatori, în timp ce alลฃii vor decide în continuare cum trebuie sฤƒ arate ลฃara lor? Cum de nu înลฃeleg cฤƒ tocmai nivelurile de imoralitate ลŸi iresponsabilitate la care au ajuns partidele existente le oferฤƒ o ลŸansฤƒ imensฤƒ pentru a începe o nouฤƒ construcลฃie politicฤƒ?

Un posibil rฤƒspuns: le lipseลŸte curajul. DeลŸi mulลฃi au construit cariere ลŸi afaceri de la zero, le tremurฤƒ genunchii când se gândesc sฤƒ facฤƒ acelaลŸi lucru cu un partid. AลŸteaptฤƒ cu toลฃii sฤƒ fie invitaลฃi într-unul gata ridicat, mฤƒcar «la roลŸu».

Refuzฤƒ gândul cฤƒ aลŸteptând acest lucru s-ar putea sฤƒ nu se întâmple niciodatฤƒ. Cฤƒ ลŸi ei, ลŸi copiii, ลŸi nepoลฃii lor ar putea sฤƒ umble pânฤƒ la moarte tot cocoลŸaลฃi, pentru cฤƒ stฤƒpânii casei în care trฤƒiesc sunt niลŸte pigmei, care de cele mai multe ori îi trateazฤƒ ca pe niลŸte musafiri nepoftiลฃi.

Cei ce ar putea da o nouฤƒ faลฃฤƒ României refuzฤƒ sฤƒ accepte cฤƒ ei sunt cei chemaลฃi sฤƒ refacฤƒ totul, din temelii. Cฤƒ ei, ลŸi nu alลฃii, trebuie sฤƒ aibฤƒ viziunea casei deja ridicate, care sฤƒ fie pe mฤƒsura aspiraลฃiilor lor, sฤƒ viseze la ea, sฤƒ-i ลŸlefuiascฤƒ detaliile în mintea lor de o mie de ori înainte de a aลŸterne planurile pe hârtie, sฤƒ gฤƒseascฤƒ banii pentru a cumpฤƒra materialele, sฤƒ recruteze echipa alฤƒturi de care vor munci cot la cot, sฤƒ aibฤƒ flexibilitatea de a accepta cฤƒ vor trebui sฤƒ schimbe planurile pe parcurs, în funcลฃie de evoluลฃia mediului înconjurฤƒtor, cฤƒ vor trebui sฤƒ-ลŸi descopere resurse de creativitate pe care nu credeau cฤƒ le au pentru a gฤƒsi noi tehnici care sฤƒ rฤƒspundฤƒ schimbฤƒrilor de plan.

De cele mai multe ori, la invitaลฃia de a ridica o casฤƒ elitele autentice ale României sosesc în frac, cu o sticlฤƒ de ลŸampanie în mânฤƒ ลŸi eventual cu un cadou pentru gazdฤƒ. Iar când vฤƒd cฤƒ, în locul unei tฤƒieri de panglicฤƒ urmatฤƒ de o cinฤƒ festivฤƒ, îi aลŸteaptฤƒ un teren viran, se simt dezamฤƒgiลฃi.

Invitaลฃia de a contribui la începerea ลŸantierului sau chiar de a conduce lucrฤƒrile îi jigneลŸte – «Eu am crezut cฤƒ aici e vorba de o chestie serioasฤƒ, dar ฤƒลŸtia nu au nimic…». Dar pentru cฤƒ tot s-au îmbrฤƒcat frumos ลŸi nu le vine sฤƒ încheie noaptea fฤƒrฤƒ o petrecere, trag cu ochiul la casele din vecinฤƒtate, deja ridicate.

În final, bosumflaลฃi, vor bate la uลŸa uneia dintre ele, chiar dacฤƒ este dฤƒrฤƒpฤƒnatฤƒ, miroase urât, dinฤƒuntru rฤƒsunฤƒ manele, iar gazdele sunt niลŸte tâlhari simpatici. Mai bine sฤƒ se simtฤƒ dezamฤƒgiลฃi, dar cu un acoperiลŸ deasupra capului ลŸi înconjuraลฃi de oameni de nimic, decât sฤƒ înfrunte spaima cฤƒ visele lor s-ar putea sฤƒ-i lase lefteri, secฤƒtuiลฃi de energie, singuri, sub cerul liber.

Groaza de eลŸec este combustibilul care îi alimenteazฤƒ pe majoritatea oamenilor deลŸtepลฃi ลŸi performanลฃi ai României. Din pฤƒcate, el ne ลŸi limiteazฤƒ. Dacฤƒ tot ce gฤƒsim în interiorul nostru va continua sฤƒ aibฤƒ o cifrฤƒ octanicฤƒ atât de scฤƒzutฤƒ, vom rฤƒmâne pe veci o elitฤƒ de tractoriลŸti.

Hฤƒrnicia, puterea de a rezista condiลฃiilor adverse, de a desลฃeleni un pฤƒmânt rฤƒmas sterp mult prea multฤƒ vreme ne vor pune mâncare pe mese. Dar nu ne vor ajuta sฤƒ urcฤƒm la urmฤƒtorul nivel.

Curajul ลŸi idealismul reprezintฤƒ combustibilul de care are nevoie o ลฃarฤƒ ce vrea sฤƒ se desprindฤƒ din noroi. El poate fi livrat doar de oameni care atunci când se lovesc de obstacole aleg sฤƒ le mai ลŸi dฤƒrâme, nu doar sฤƒ le ocoleascฤƒ. ลži care atunci când se întâlnesc cu o ลŸansฤƒ istoricฤƒ se gândesc mai mult la ce ar putea câลŸtiga din ea, ลŸi nu doar la ce vor pierde dacฤƒ eลŸueazฤƒ.“

Dan Cristian Turturica
Dan Cristian Turturica
Jurnalistul Dan Cristian Turturicฤƒ conduce, de aproape opt ani, redacลฃia cotidianului โ€œRomรขnia liberฤƒโ€. รŽnainte de a se alฤƒtura celui mai longeviv ziar din Romรขnia, a condus redacลฃia sฤƒptฤƒmรขnalului โ€œPrezentโ€ ลŸi a fost redactor-ลŸef al cotidanului โ€œEvenimentul Zileiโ€ (2000-2004). รŽn perioada 1995-1997 a fost corespondent special al cotidianului โ€œZiuaโ€ รฎn SUA, timp รฎn care urmat cursurile Universitฤƒลฃii din California, obลฃinรขnd diploma de Master รฎn Comunicarea de Masฤƒ. Experienลฃa de 20 de ani รฎn presa scrisฤƒ (a debutat รฎn 1990 la sฤƒptฤƒmรขnalul โ€œExpresโ€) este completatฤƒ de cea din audiovizual: a fost unul dintre producฤƒtorii ลŸi prezentatorul emisiunii โ€œReporter Incognitoโ€, difuzatฤƒ รฎntre 2002 ลŸi 2004 de postul โ€œPrima TVโ€, ลŸi a moderat talk-show-urile โ€œPrim Planโ€ (TVR) ลŸi โ€œArena Mediaโ€ (Realitatea TV).
Cele mai citite

PSD vrea excluderea CCR de la validarea candidaturilor pentru prezidenศ›iale

PSD vrea excluderea CCR din validarea candidaturilor la prezidenศ›iale dupฤƒ cazul Diana ศ˜oศ™oacฤƒ, se aratฤƒ รฎntr-un proiect de lege depus miercuri รฎn Parlament de...

Fost primar trimis รฎn judecatฤƒ pentru cฤƒ a รฎncasat salarii de zece ori mai mari

Raul Bocศ™e, fostul primar al comunei Cรขmpani, din judeศ›ul Bihor, a fost trimis รฎn judecatฤƒ de DNA, pentru abuz รฎn serviciu. Acesta este acuzat...

Ucraina a distrus un depozit de sute de drone din sudul Rusiei

Ucraina a anunลฃat miercuri cฤƒ forลฃele sale armate au distrus un depozit adฤƒpostind cรขteva sute de drone de atac รฎn sudul Rusiei, noteazฤƒ AFP. Forลฃele...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ