Lunca Mureşului este considerată o zonă protejată, cu scopul de a menţine integritatea naturii de-a lungul râului Mureş, în vestul României. Din acest motiv, această rezervaţie naturală este vizitată în fiecare an, de la înfiinţarea ei, în 2005, de mii de oameni interesaţi şi iubitori de natură. Astfel se contribuie la conservarea parcului şi, în acelaşi timp, participanţilor le sunt oferite momente de neuitat şi, dezvoltându-li-se conştiinţa ecologică, aceştia pot răspândi un mesaj şi o mentalitate profund ancorate în legătura om-natură.
În privinţa ecoturismului, parcul funcţionează după anumite principii bine definite, care asigură prin respectarea lor siguranţa ecosistemului. Cele două idei complet diferite, dar ca scop îmbinate în acest cod al bunului-simţ şi al recunoaşterii faţă de lumea înconjurătoare sunt, pe de o parte, nevătămarea florei, faunei şi a habitatului care le găzduieşte, iar pe cealaltă satisfacţia prin distracţie a vizitatorilor. Administraţia parcului are astfel ca obiective conjurarea fericirii şi menţinerea armoniei pe tot teritoriul zonei protejate Lunca Mureşului.
Pe bicicletă
Activităţile oferite sunt la fel de ingenioase pe cât sunt de provocatoare: canotajul, plimbatul cu bicicletele şi nelipsitul mers pe jos. Canotajul este cea mai populară dintre ele, deoarece reprezintă o formă de explorare a naturii dintr-o perspectivă complet diferită. Cei care iau parte sunt astfel duşi de cursul Mureşului, natura dezvăluindu-le secretele ei în intimitatea parcului. Numărul maxim de participanţi este de 12 persoane, iar traseul parcurs în canoe are o lungime de 22 de kilometri, acesta putând fi străbătut într-un interval de timp de aproximativ patru ore. Traseul de biciclete este la fel de interesant – parcurge porţiuni de pădure, de păşune, malul Mureşului şi un braţ secat al acestuia. Distanţa totală parcursă cu bicicletele special achiziţionate pentru această activitate este de 12 kilometri, iar pe drum se pot admira diverse atracţii naturale şi istorice, precum stejari bătrâni, plopi seculari de grosimi impresionante, Cetatea Ceala (vestigiu al unei fortăreţe turceşti) şi Balta Moltăreţ.
Staţii de observare
Pe lângă aceste activităţi de natură sportivă, care necesită un efort fizic deosebit, angajaţii Parcului Lunca Mureşului oferă vizitatorilor posibilitatea de a urmări şi studia flora şi fauna existentă în rezervaţie. Trebuie menţionat că, pe lângă speciile autohtone de animale, se pot cerceta, de asemenea, şi altele rare, aflate pe cale de dispariţie, acestea fiind protejate de lege. Astfel de animale ocrotite prin diverse convenţii şi legi sunt în număr de 51, din specii diferite. Exemple sunt castorii şi mai multe pasări aflate în pericol, în parc găsindu-se, în unele cazuri, doar două perechi de femelă şi mascul. Se pot identifica mai multe locuri în incinta luncii special amenajate pentru acest fel de preocupare, precum staţii de observare necesare unui avid cunoscător şi împătimit al acestui tip de delectare. În parc vieţuiesc, de asemenea, peste 400 de specii de floră, dintre care 200 sunt părtinite în ecosistemul zonei.
În cele din urmă, trebuie menţionate şi posibilităţile de cazare ale parcului, deoarece ele constituie punctul-cheie al unei astfel de excursii, cei prezenţi putându-se împrospăta, revigora şi odihni aici. Lunca Mureşului dispune de trei clădiri distincte destinate vizitatorilor, acestea fiind: Centrul de vizitare Ceala, cu un standard de trei stele şi 34 de paturi, Pecica şi Cenad, cu două, respectiv un pat dublu. Camerele sunt toate noi, centrul în sine fiind foarte bine dotat – sală de conferinţă, bucătărie şi alte facilităţi utile pentru oricine doreşte să le folosească. Voluntarii beneficiază de un cost redus la cazar, precum şi grupurile de peste 10 persoane. Parcul oferă, astfel, condiţii excepţionale celor cazaţi, printr-un raport echilibrat între calitate şi cost.
Rezervaţia naturală Lunca Mureşului este un loc care a luat fiinţă prin iniţiativa unui grup dedicat şi prosperă în continuare prin bunul-simţ ecologic al tuturor celor interesaţi de viitorul acestei regiuni naturale.
Paul Vida, Mark Meszar, Natan Aioanei
