Considerat soluţie pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane în Europa, proiectul Uniunii Bancare are de acum un calendar precizat. Bruxellesul va dezvălui în septembrie propunerea legislativă care va permite punerea în practică a unui supervizor unic pentru toate băncile zonei euro.
Comisia Europeană va prezenta la 11 septembrie propunerile pentru un supervizor bancar în sânul zonei euro, care va putea fi activ la începutul anului 2013.
Crearea unei autorităţi unice de supervizare bancară a fost decisă la ultimul summit european de la finele lui iunie, ca o condiţie pentru ca viitorul fond de salvare permanent al zonei euro, MES, să poată credita direct băncile fără a mai trece prin intermediul statelor, evitându-se astfel creşterea datoriei lor.
Proiectul uniunii bancare vizează transferarea unei mari părţi a puterii de supervizare a Băncii Centrale Europene (BCE) către Autoritatea bancară europeană (EBA), care nu şi-a găsit niciodată locul de la crearea ei, în 2011.
Comisia Europeană, o majoritate de state şi de bancheri ai Băncilor centrale doresc o uniune bancară al cărui nucleu ar fi zona euro, articulată în jurul BCE.
De partea ei, EBA va constitui o extensie a dispozitivului pentru cele zece state membre ale UE care nu au adoptat moneda europeană, euro.
Dezvăluind rapid planurile sale, executivul european speră că cei doi co-legislatori -Consiliul şi Parlamentul european – vor putea adopta acest text până la sfârşitul anului în curs, pentru a putea intra în vigoare de la începutul anului viitor.
Spre Uniunea economică
Summitul şefilor de stat şi de guvern prevăzut pentru decembrie este privit ca o ocazie ideală pentru ca şefii de state să aprobe acest pas suplimentar în direcţia unei Uniuni economice întărite.
Deşi Bruxellesul este lipsit de o mare parte a funcţionarilor europeni, aflaţi în vacanţă, unele echipe ale Comisiei Europene lucrează intens, după ce, o primă reuniune care a avut loc la mijlocul lunii iulie între Jose Manuel Barroso şi comisarii Michael Barnier (servicii financiare), Joaquin Almunia (concurenţă) şi Oli Rehn (afaceri economice şi financiare) a permis trasarea marilor repere ale textului.
De atunci, contactele au rămas strânse între departamentele Comisiei Europene şi BCE, prezidată de Mario Draghi, care va adăposti viitorul supervizor al băncilor celor 17 state ale zonei euro.
Printre cele mai sensibile probleme care sunt studiate în prezent figurează clarificarea relaţiilor dintre viitorul supervizor şi organismul ce va reglementa sectorul – EBA – care are în sarcină instituţiile bancare din toate cele 27 de state membre ale UE. BCE doreşte ca, pe viitor, ea să participe la reuniunile EBA şi nu reprezentanţii ţărilor membre.
O altă problemă este de a stabili dacă taxele de supervizare de zi cu zi vor putea fi delegate instituţiei EBA.
Toate aceste probleme vor fi tranşate în cursul acestei luni, o ultimă reuniune la vârf în sânul Comisiei Europene urmând a avea loc la sfârşitul lui august.
Federaţie până în 2016
Având în vedere că BCE nu poate aduce singură calmul pe pieţe, că o monedă nu poate supravieţui multă vreme fără un stat, zona euro a decis, în iunie, să accelereze integrarea ei financiară şi politică. Într-o primă etapă, este vorba de crearea „uniunii bancare”, băncile fiind la originea crizei datoriilor. Michel Barnier, comisarul european pentru Piaţa unică, anunţa că din ianuarie 2013, zona euro va avea un supervizor bancar unic, sarcină ce va fi încredinţată BCE, care va supraveghea cele 6.000 de bănci din zona euro. Câteva luni mai târziu, vor funcţiona garanţia europeană a depozitelor şi un fond de soluţionare a crizelor bancare. Potrivit opiniei lui Michel Barnier, UE trebuie să se transforme în federaţie până în 2016. Sau să dispară.
Oficialul european a precizat că Uniunea bancară nu se opreşte doar la supervizare, ea implică şi o garanţie europeană a depozitelor şi fondurilor de rezolvare a crizelor bancare. Este un ansamblu. Întrebat de ce proiectul Uniunii bancare nu a fost lansat din 2008, anul începutului crizei, Barnier a explicat că unele guverne nu au dorit de la început abordarea logicii integrării implicată prin Uniunea monetară. „Atâta vreme cât statele nu au cuţitul înfipt în rinichi, tendinţa lor naturală este de a nu schimba nimic. Dar nu am rămas inactivi şi Uniunea a propus deja bazele pe care se va constitui Uniunea bancară – bănci şi asigurători, cu crearea a trei autorităţi independente, între care Autoritatea bancară europeană, EBA, care funcţionează de un an. Am propus şi un sistem european de soluţionare bancară şi fond de garantare a depozitelor”.
Europa trebuie să corijeze dificultăţile acumulate de un deceniu şi să facă faţă sfidărilor de viitor, în special creând o uniune economică alături de uniunea monetară. Totul trebuie făcut cu instituţiile Uniunii care sunt complexe din cauză că nu suntem un stat federal, a mai precizat Barnier. Acum, trebuie mers spre o federaţie europeană, pentru că, criza a demonstrat că nu se poate să ieşi singur. Nu suntem la o încrucişare de drumuri, nu există decât un singur drum. Sau liderii europeni au curajul să decidă şi să explice că trebuie mers mai departe în logica federală punând democraţia în sistem, sau proiectul european se deşiră şi revine la fiecare pentru sine, cu riscurile pe care le reprezintă pentru prosperitatea şi modelul nostru social.
Timpul ne este măsurat: până în 2016, Uniunea va trebui să fie transformată într-o federaţie de state europene, în care naţiunile să-şi împărtăşească destinele fără să estompeze diferenţele. O federaţie, adică o guvernare economică, o gestiune colectivă a orientărilor noastre bugetare, o uniune bancară, o politică industrială, un buget mult mai puternic. Această federaţie va trebui să se doteze cu instituţii noi, cum ar fi un ministru de Finanţe sau un preşedinte al Uniunii ales de Parlamentul European înainte de a fi supus votului universal.
