Reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor Universităţii de Artă şi Design (ASUAD) din Cluj-Napoca sunt nemulţumiţi de proiectul de program propus de Andrei Marga la ICR, criticând mai multe puncte din acest program, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Asociaţia Studenţilor Universităţii de Artă şi Design (ASUAD) din Cluj-Napoca afirmă, într-o scrisoare deschisă transmisă, luni, Parlamentului României şi preşedintelui ICR, Andrei Marga, că îşi arată îngrijorarea faţă de declaraţiile lui Andrei Marga din articolul intitulat “Sincronizarea Institutului Cultural Român” şi publicat în presă joi, privind viitoarea activitate a Institutului Cultural Român.
Conform sursei citate, ca potenţiali beneficiari ai programelor ICR, studenţii UAD nu pot rămâne indiferenţi la ceea ce se întâmplă cu această instituţie.
“Nu putem fi de acord cu ideea lansată de domnul profesor Marga conform căreia misiunea majoră a ICR ar fi aceea de «producere de noi valori de cultură şi civilizaţie». Considerăm că nu stă în puterea unei instituţii să producă bunuri şi valori culturale, scopul acesteia fiind acela de promovare a acestora. «Producţia» – formulă care ne face să ne gândim mai mult la zona industriei, şi nu la cea a culturii – cade exclusiv în sarcina artistului (prin artist numim artistul vizual, scriitorul, actorul, regizorul, scenaristul etc.), conformându-se propriului sistem de valori şi propriei conştiinţe. Vedem acest obiectiv ca fiind abuziv, în sensul în care poate direcţiona activitatea culturală pe un făgaş dorit de o singură persoană, de un grup de persoane sau, în ultimă instanţă, de un partid politic”, se arată în scrisoare.
Studenţii critică şi intenţia de a pune “în prim plan iniţiativele culturale reuşite, operele validate, autorii care au creat efectiv momente istorice”.
“Schimbarea de accent «în favoarea operelor validate» nu poate conduce la altceva decât la generarea unui conflict între generaţii. Dacă citim acest punct 5 din declaraţia domnului profesor Marga în contextul învăţământului universitar, se poate prefigura un blocaj în comunicarea dintre cadrele didactice şi studenţi. De ce autorii unei opere mai ample, în virtutea vârstei, sunt neapărat mai valoroşi decât tinerii autori ai unei opere, încă, restrânse? Ce este acela «moment istoric»? Şi apoi, opera validată este implicit consacrată, deci promovarea instituţională nu îşi mai are rostul”, se mai arată în scrisoare.
Conform sursei citate, afirmaţia lui Andrei Marga că “tinereţea implică trufie, dar competenţa şi meritul sunt altceva” este jignitoare.
“Mai mult, calificăm afirmaţia de la punctul 7 drept jignitoare: «tinereţea implică trufie, dar competenţa şi meritul sunt altceva». Atragem atenţia că lumea culturală este într-o permanentă căutare a noului, a ineditului. Unde oare pot fi găsite acestea, dacă nu la tineri? Aceştia îşi pot asuma riscuri, pot propune noi paradigme, în primul rând datorită faptului că nu au o imagine de întreţinut sau confirmat. Dacă vrem «idei noi» – după cum însuşi domnul pofesor Marga ne spunea mai sus -, cum le putem găsi la cei care fac acelaşi lucru de o viaţă? Nu acceptăm să fim transformaţi în spectatori şi adulatori ai unor maeştri confirmaţi de către o elită care îşi desemnează liderii dintr-un cerc restrâns de membri, elită a cărei legitimitate este, de multe ori, îndoielnică. Acestă atitudine descurajează discursul critic având în centrul atenţiei «valorile confirmate». Afirmaţia «nici vârsta, nici alte considerente nu dispensează pe cineva de înfruntarea întrebării simple privind opera proprie şi valoarea acesteia» sugerează faptul că tinerii nu ar produce calitate, ascunzându-se în spatele vârstei. Considerăm această afirmaţie falsă şi lipsită de fundament”, scrie în document.
Studenţii UAD afirmă că pretenţia de a alinia actul cultural politicii de stat este un abuz.
“Cu toţii suntem cetăţeni ai acestei ţări şi avem libertate de expresie. A pretinde pactizarea cu opinia majorităţii nu înseamnă altceva decât suprimarea libertăţii de opinie. Cum un partid politic nu trebuie să atingă (din fericire) pragul de 100% pentru a fi reprezentat în Parlamentul României, nici societăţii civile nu i se poate cere să fie «unită în cuget şi simţiri» – formulă aparţinând propagandei comuniste -, să fie o masă compactă care să exprime aceeaşi opinie. Cultura nu este un instrument de propagandă a partidului care se întâmplă să deţină majoritatea parlamentară sau o oglindire a ideilor impuse de cele mai puternice trusturi media. În plus, mai sunt şi (foarte multe) produse culturale care se dezic de zona politicului. De ce ar trebui să fie obligate să fie altfel?”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Studenţii îi cer lui Andrei Marga revizuirea strategiei privind Institutul Cultural Român.
“Solicităm directorului Andrei Marga revizuirea strategiei privind Institutul Cultural Român. Solicităm Parlamentului României schimbarea de optică în sensul asigurării respectului faţă de tinerii artişti şi faţă de independenţa culturii! În încheiere, ne exprimăm profunda dezamăgire cu privire la intenţia de politizare a culturii şi aducerea ICR la o formă de percepere a culturii de acum câteva decenii. Suntem conştienţi că există şi alte metode şi căi de promovare la nivel internaţional a propriilor noastre proiecte artistice, dar această nouă strategie a ICR va face ca artiştii români care îşi vor prezenta opera în afara graniţelor ţării – prin sau independent de ICR – să fie complet ignoraţi de publicurile din ţările respective. Dorim ca ICR să faciliteze un dialog cu lumea culturală internaţională, şi nu să devină un instrument de propagandă în afara graniţelor ţării”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Noul preşedinte al ICR, Andrei Marga, aflat în Germania, a publicat, joi, în Ziua de Cluj, un text în care îşi prezintă viziunea asupra viitorului acestei instituţii, exprimându-şi, totodată, acordul faţă de observaţia Angelei Merkel, potrivit căreia “Nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic”.
Marga rezuma în cadrul publicaţiei citate 12 puncte care structurează planurile sale pentru ICR şi precizează că a ales această formă de a le comunica întrucât, pentru moment, se află în Germania, pentru a pregăti tipărirea unui volum personal, în traducere.
Potrivit textului publicat, prima prioritate a lui Marga vizează necesitatea ca ICR să aibă ca scop major producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, accentul urmând a se muta pe articularea proiectelor corespunzătoare, în locul actualei stagnări a dezbaterii.
Pe de altă parte, Marga spunea că ICR va cultiva memoria trecutului, va contribui la rezolvarea problemelor prezentului şi va prefigura şi pregăti viitorul, el criticând “înţelegerea restrictivă şi caducă a culturii şi civilizaţiei”, prezentă în documentele de până acum ale instituţiei.
“ICR s-a preocupat, în ultimii ani, să etaleze noi experimente, dar eşecurile nu sunt mai puţine decât reuşitele. Atunci când este vorba despre reprezentarea culturii naţionale, ICR trebuie să pună în prim plan iniţiativele culturale reuşite, operele validate, autorii care au creat efectiv momente istorice, iar toate acestea există în România. O schimbare de accent, în favoarea operelor validate, este indispensabilă dacă vrem să asigurăm prestigiu cultural ţării noastre”, mai arăta Marga.
Noul preşedinte consideră, de asemenea, că ICR trebuie să pună accentul pe valorarea operei, considerând că afinităţile, afilierile, vârsta sau alte considerente nu dispensează pe cineva de înfruntarea întrebării privind opera proprie şi valoarea acesteia.
Marga preciza că ICR trebuie să încurajeze, stimuleze şi sprijine creaţia unor personalităţi care au oferit deja o garanţie a succesului întreprinderii lor culturale, apreciind că trebuie pus capăt risipei resurselor pe improvizaţii şi aranjamente subiective.
În cadrul consideraţiilor sale despre viitorul ICR, Marga preciza că Institutul trebuie să cultivave un pluralism sănătos, ferindu-se de parti pris-uri.
În acest context, Marga afirma că un om poate fi apartinic, dar nu poate fi apolitic, şi se declară de acord cu observaţia unei “contemporane (Angela Markel, n.r.) potrivit căreia «nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic»”.
“Cultura este plasată, inevitabil, în mediul intereselor economice şi politice. Fiecare om de cultură îmbrăţişează un ideal de umanitate, cu toate implicaţiile civice, morale, politice de neocolit. Poţi să nu aparţii niciunui partid (să fii, deci, apartinic), dar nu poţi fi apolitic. Rămâne valabil ceea ce o contemporană spunea: «nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic», căci, în sublimele sale spuse era un proiect de umanitate”, mai arăta Marga.
