Procurorii anticorupţie au finalizat ancheta în dosarul în care omul de afaceri Puiu Popoviciu şi foştii şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru Pitcovici sunt acuzaţi de fapte de corupţie, urmând să fie convocaţi la DNA pentru studierea materialului de urmărire penală, relatează Mediafax.
Urmărirea penală în acest dosar a fost finalizată recent de procurori, care i-au chemat pe foştii şefi de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi de la Divizia de Operaţiuni din Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) Cornel Şerban şi Petru Pitcovici la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, împreună cu avocaţii lor, pentru a studia documentele dosarului. Totodată, a mai fost convocat pentru studierea materialului de urmărire penală şi omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu.
Surse judiciare au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că foştii şefi de la DGIPI şi DGA, precum şi omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu au fost chemaţi pentru a studia probele pe care procurorii le au începând cu ora 13.00.
Ancheta în acest dosar a început în urmă cu trei ani, când procurorii anticorupţie i-au reţinut pe Gabriel Popoviciu, Cornel Şerban şi Petru Pitcovici şi au cerut instanţei arestarea lor preventivă. La acea vreme, Curtea de Apel şi instanţa supremă au respins cererea procurorilor anticorupţie, hotărând cercetarea celor trei în libertate.
Procurorii DNA au făcut cercetări în cazul lui Gabriel Puiu Popoviciu, Cornel Şerban şi Petru Pitcovici într-un dosar referitor la faptul că, în 2000, omul de afaceri ar fi luat, prin asociere, un teren de 230 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMVB), care ar fi fost subevaluat, la 82.000 de euro.
DNA arăta, în 2009, că Ioan Alecu a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, iar Gabriel Aurel Puiu Popoviciu, de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave.
Totodată, Ilie Cornel Şerban a fost acuzat de favorizare a infractorului şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase, în timp ce Petru Pitcovici a fost cercetat pentru favorizarea infractorului.
Proiectul Băneasa a fost început în anul 2000, când Ioan Alecu a devenit rectorul USAMVB, iar terenul pe care se afla fosta fermă Băneasa i-a fost retrocedat universităţii prin Legea 1/2000.
Acest dosar se afla în lucru la DNA, iar fostul şef al DGIPI Cornel Şerban, prin intermediul ofiţerului DGA Petru Pitcovici, ar fi încercat să intervină pentru soluţionarea cazului.
Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2008 – martie 2009, Petru Pitcovici, ofiţer de poliţie judiciară, şeful Diviziei Operaţiuni în cadrul Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) şi Cornel Şerban, directorul DGIPI, “au contactat un ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, solicitându-i acestuia, ca prin orice mod, inclusiv prin încălcarea procedurilor legale, să determine finalizarea cu celeritate a anchetei şi emiterea unei soluţii de neurmărire penală faţă de Popoviciu Gabriel şi Alecu Ioan Nicolae”
Ofiţerul care lucra la DNA fusese delegat, prin ordonanţă a procurorului, să efectueze acte de urmărire penală în dosarul privind tranzacţionarea terenului din Băneasa aparţinând Universităţii de Agronomie.
Acest dosar a fost deschis în 2005-2006, fiind cercetaţi penal Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu, în cazul cărorat, în 14 februarie 2008, Parchetul instanţei supreme a dispus neînceperea urmăririi penale, însă dosarul a fost redeschisă de DNA.
Potrivit motivării date de judecători pentru decizia de a nu elibera mandate de arestare pentru Popoviciu, Şerban şi Pitcovici, dosarul a fost deschis “în urmă cu câţiva ani (2005-2006)”, la sesizările lui Gigi Becali şi Lucian Gabriel Bundoiu.
În 14 februarie 2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o rezoluţie prin care a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Popoviciu şi Alecu.
În urma unor schimbări legislative, competenţa instrumentării unor astfel de cauze a revenit Direcţiei Naţionale Anticorupţie care, potrivit documentului citat, printr-o rezoluţie din 11 iunie 2008, a infirmat soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 20 şi 23 martie 2009, Parchetul a dat rezoluţii de începere a urmăririi penale şi a pus în mişcare acţiunea penală, întrucât s-a apreciat că există indicii că Popoviciu l-a ajutat pe Alecu să săvârşească un abuz în serviciu în formă calificată.
