Fiecare persoană căreia îi sunt lezate drepturile sau interesele legitime poate sesiza instanța cu o cerere de chemare în judecată, prin care să solicite realizarea sau constatarea drepturilor încălcate.
Procesul civil, privit în ansamblul său, presupune mai mult decât persoana reclamantului (cel care introduce cererea de chemare în judecată) și pârâtul (cel împotriva căruia se introduce), prin această noțiune înțelegându-se întreaga activitate intreprinsă de instanța de judecată alături de toți participanții (avocați, organe de executare, uneori chiar și procurori).
Odată înregistrată cererea de chemare în judecată, se va forma dosarul cauzei, urmând ca cererile depuse să fie comunicate între părți. Aceasta este numită etapa scrisă a procesului civil, deoarece toate discuțiile se poartă în scris, instanța asigurând comunicarea cererilor între părțile procesului.
Toată această procedură poate fi făcută personal de către persoana interesată sau, aceasta din urmă, poate apela la sprijinul unui cabinet de avocatură, pentru a fi sigură că demersurile pe care le întreprinde vor avea finalitatea dorită.
Necesitatea apelării la serviciile unor profesioniști este cu atât mai importantă cu cât, tot în această etapă scrisă, are loc și regularizarea cererii de chemare în judecată, procedură în care instanța verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi comunicată. Dacă sunt omise elemente esențiale de formă sau de fond ale cererii, aceasta se va anula.
Comunicarea cererilor debutează prin transmiterea cerererii de chemare în judecată pârâtului, acesta având dreptul de a formula, în termen de 25 de zile, o întâmpinare prin care să se apere împotriva tuturor criticilor aduse de către reclamant.
Dacă pârâtul are și pretenții proprii față de reclamant, pretenții care decurg, de pildă, din același contract, va putea formula și cerere reconvențională. Aceasta se va comunica reclamantului exact ca cererea de chemare în judecată pârâtului. Concret, cererea reconvențională este un fel de cerere de chemare în judecată formulată de către pârât.
Revenind, întâmpinarea formulată de către pârât va fi comunicată de către instanță reclamantului. Acesta are posibilitatea de a formula un răspuns la întâmpinarea pârâtului, în termen de 10 zile de la primirea acesteia. Cu acest din urmă document se va încheia și comunicarea între părți în această procedură, pârâtul luând cunoștință de răspunsul la întâmpinare din dosarul cauzei.
Putem spune despre întâmpinare că reprezintă unul dintre cele mai importante acte procesuale pe care o are la dispoziție pârâtul.
Dacă aceasta nu este redactată în termenul de 25 de zile, pârâtul pierde orice posibilitate de a propune probe și de a invoca excepții relative în procesul civil. Acest lucru are un impact negativ asupra intereselor părții, deoarece acesteia nu-i va rămâne decât posibilitatea de a se apăra verbal sau prin concluzii scrise, fără a mai uza de înscrisuri ori alte mijloace de probă care să susțină ceea ce ea contestă, decât în cazuri excepționale.
Conform practicii judiciare, instanța nu ia în calcul ceva ce nu este susținut de probe, chiar dacă există apartenență de drept.
Avocatul (care, la rândul lui, este specializat pe diferite ramuri, precum avocat de drept comercial, avocat de dreptul muncii, avocat civil ori specializat în ramura penală a dreptului) are capacitatea de a observa și sancționa fiecare eroare a cererii reclamantului, fie că vorbim despre forma sau conținutul acesteia. Invocarea unei excepții la timpul potrivit îl poate scuti pe pârât de ani întregi de proces și, în cele din urmă, de plata celor cerute.
Odată finalizată etapa scrisă, se va fixa primul termen de judecată la care părțile vor fi citate. Acestea se vor putea prezenta persoanal, fie singure, fie asistate de către avocat.
La primul termen va avea loc cercetarea procesului, mai exact se vor susține excepțiile invocate prin cererile deduse judecății, se vor invoca excepții noi și se vor propune, încuviința și administra probele.
Odată finalizată și această etapă, care se poate întinde de la unul la foarte multe termene, în funcție de probele necesare a fi administrate și de cererile ce se mai formulează de către părți, instanța va da cuvântul părților pe fondul cauzei – aceasta reprezintă etapa dezbaterilor.
În această etapă, fiecare parte își va susține pe scurt temeinicia cererilor formulate. Reclamantul va susține cererea de chemare în judecată, iar pârâtul întâmpinarea.
După finalizarea judecății în primă instață, fiecare parte va avea dreptul și opțiunea, totodată, de a declara calea ordinară a apelului (este obligatorie respectarea dublului grad de jurisdicție).
Doar după judecata în apel se va pronunța o hotărâre definitivă ce va putea fi pusă în executare.
Continuând, executarea silită este a doua fază a procesului civil și poate cea mai importantă, întrucât aici se materializează doleanțele afirmate prin introducerea cererii de chemare în judecată și confirmate prin pronunțarea unei hotărâri definitive.
În faza executării silite, reclamantul, cu ajutorul executorului judecătoresc, recuperează prin diferite mijloace de executare ceea ce pârâtul datorează acestuia dintâi.
Și în această fază a procesului, rolul unui avocat este unul deosebit, deoarece prin intermediul mijloacelor legale, de pildă, prin intermediul unei contestații la executare, se poate pune capăt unui proces care deși câștigat de către reclamant, acesta ajunge în imposibilitatea de a-și mai satisface creanța a cărei existență a dovedit-o pe tot parcursul primei faze.
Mai putem reține faptul că nu orice proces civil parcurge ambele faze. De exemplu, nu se pune în discuție executarea silită atunci cand pârâtul va executa obligația de bunăvoie, va încheia o tranzacție ori când hotărârea judecătorească nu este susceptibilă de executare silită.
Concluzionând, procesul civil poartă două faze procesuale, acestea împărțindu-se în mai multe etape. Pe parcursul desfășurării acestor etape, necesitatea implicării directe a unui avocat este cu atât mai importantă cu cât, în multe dintre cazuri, părțile cu apartenență de drept rămân cu acesta nerecunoscut.
