11.1 C
București
joi, 23 septembrie 2021

Preoţii penali din Arhiepiscopia Tomisului

Preotul din localitatea constănţeană Arsa a început slujba oficiată de Izvorul Tămăduirii. Credincioşii ascultă atenţi şi se închină. În afara bisericii, poliţiştii aşteaptă liniştiţi în maşină. Slujba se termină, iar la ieşirea din biserică a părintelui, aceştia îl încătuşează şi îl duc în arest, la Penitenciarul Poarta Albă. Ion Manta este numai unul dintre preoţii Arhiepiscopiei Tomisului care au probleme grave cu legea. Preotul Ion Manta a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare în dosarul 4006/254/2012. În anul 2009, acesta a fost surprins de către poliţiştii din Mangalia la volan, având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 80 g/l alcool pur. Acesta slujea deşi mai fusese condamnat, de Judecătoria Medgidia, prin sentinţa penală 1957 din noiembrie 2009, la şase luni de suspendare pentru o faptă similară. Sentinţa a fost dată joi, cu o zi înainte de Izvorul Tămăduirii, dar preotul nu a ezitat să se ducă vineri la slujbă.

„Tu eşti proastă? Mă cunoşti pe mine de undeva?”

Lista preoţilor cu probleme penale din Arhiepiscopia Tomisului este însă mult mai lungă. Unul dintre cele mai recente cazuri este al preotului Roman Valeriu, de la vestita şi râvnita Biserică Sf. Mina, dar şi consilier cultural de patrimoniu al Arhiepiscopiei şi şef al corului. Acesta a condus beat, în ianuare 2013, şi a accidentat trei maşini, pe unul dintre bulevardele principale ale Constanţei. Un bărbat şi doi copii au ajuns la spital. Preotul avea o alcoolemie de 0,96 la mie în aerul expirat. ”Tu eşti proastă? Mă cunoşti pe mine de undeva?”, i-a spus acesta mamei copiilor, care a văzut moartea cu ochii în accident. A fost suspendat imediat de Permanenţa Consiliului Eparhial. Acesta a slujit însă chiar în noaptea de Înviere, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului 2” din centrul Constanţei.

O listă lungă…

Lista continuă. Neculai Poalelungi este cenzor al Fundaţiei Procopie şi Elisabeta. Neculai Poalelungi se remarcase şi în anul 2005, pentru loviturile demne de arte marţiale pe care i le-a aplicat preotului Zisu de la Catedrala Marinarilor, din Constanţa. Există şi un preot Poalelungi condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare, pentru conducere sub influenţa alcoolului. Potrivit Arhiepiscopiei însă, acesta slujeşte în Tulcea şi între cei doi este doar o potrivire de nume.
Preotul Vasile Adrian a intrat, la rândul său, în atenţia instanţei din cauza condusului. Acesta a fost dat în judecată pentru vătămare corporală din culpă, dar dosarul 12208/212/2008 a fost soluţionat, la începutul anului acesta, ca urmare a împăcării părţilor, conform portalului Judecătoriei Constanţa. Vasile Adrian este acum preot paroh la Biserica Sf. Gheorghe, dar şi preşedinte al Consistoriului Eparhial, instanţa de judecată a clericilor.
Una dintre cele mai bune parohii din Constanţa este cea de la Cimitirul Central. ”La biserică omul se duce sau nu se duce, la cimitir ajung toţi”, spun preoţii. La biserica de aici slujeşte Vasile Tican, un alt prelat condamnat de către instanţă. Acesta a primit doi ani şi patru luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în calitate de director al SC Nazarcea SA. Sentinţa penală 1209/2007 din dosarul 8415/212/2006 a fost menţinută prin decizia penală 171/2008 de Curtea de Apel Constanţa.

Bucică, traficantul de etnobotanice

Unul dintre cele mai grave cazuri de preoţi certaţi cu legea este al preotului Gabriel Bucică. Acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare de către Judecătoria Vaslui, pentru iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, dar şi la trei ani, tot cu executare, pentru efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Va executa pedeapsa cea mai grea, de patru ani. Bucică, de 32 de ani, era preot la Catedrala Arhiepiscopală Constanţa. Acesta a fost arestat preventiv pe 8 februarie, după ce procurorii l-au acuzat că a transportat, anul trecut, mai multe pachete cu etnobotanice din Portul Constanţa spre Vaslui, unde erau vândute pe stradă, printr-o reţea bine pusă la punct. Avocatul preotului l-a apărat spunând că Bucică făcea taximetrie, informaţie infirmată de liderii Camerei Taximetriştilor Constanţa.

Ce spune Arhiepiscopia

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului au precizat în primul rând că cercetarea penală sau bisericească nu este echivalentul unei sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile. „În instanţele de judecată din Biserică, la fel ca în orice instanţă de judecată, operează prezumţia de nevinovăţie până în clipa pronunţării sentinţei. Conform normelor de drept civile şi bisericeşti NU nevinovăţia trebuie dovedită, ci vinovăţia”, se arată în răspunsul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului trimis redacţiei „România liberă“.

Conducerea Arhiepiscopiei Tomisului recunoaşte că unii dintre preoţii prezentaţi mai sus slujesc încă şi a explicat cum este posibil acest lucru. Cazul părintelui Roman Valeriu este în stadiul unei anchete. Până la soluţionarea juridică a cazului, el slujeşte la Biserica Adormirea Maicii Domnului I, după o perioadă în care a fost suspendat conform capitolului „Pedepse vremelnice” din Regulamentul de Procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române. Până la soluţionarea juridică a cazului, acesta îşi reia toate atribuţiunile din cadrul centrului eparhial. Părintele Poalelungi Neculai slujeşte ca preot la Biserica Sf. Împăraţi II şi ocupă funcţia de şef compartiment audit. Plângerea penală a părintelui Zisu a fost retrasă imediat după incident, spune Arhiepiscopia.

Părintele Vasile Adrian slujeşte ca preot la Biserica Sf. Gheorghe. „Accidentul rutier în care a fost implicat părintele Vasile Adrian nu constituie un impediment canonic sau regulamentar în vederea exercitării funcţiei de preşedinte al Consistoriului Eparhial, funcţie pe care o ocupă din septembrie 2011”, se arată în precizările Arhiepiscopiei Tomisului.

Tican Vasile slujeşte ca preot la Biserica Sf. Cuv. Parascheva. Acesta a fost achitat în dosarul nr. 8415/212/2006, prin sentinţa nr. 1209 din 26.07.2007.

Şi dacă este condamnat?

Cazul Bucică

Potrivit Regulamentului de Procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată al BOR, la art. 29 se precizează: „Dacă cel în cauză a fost condamnat la amendă sau închisoare corecţională pe un anumit termen, i se va aplica oprirea de la cele sfinte, pe un termen echivalent cu cel al sancţiunii civile sau penale. În cazurile grave (crimă, temniţă grea sau muncă silnică, pe un termen mai mare de un an) se poate ajunge la caterisire. Nu obligatoriu. Se poate, de exemplu, să i se anuleze pentru totdeauna dreptul de a fi ridicat la un grad ierarhic superior sau administrativ sau să piardă calitatea de a săvârşi o lucrare sacră, fără pierderea calităţii de preot, cu putinţa de a fi întrebuinţat în administraţia bisericească”. În cazul lui Gabriel Bucică s-a luat măsura suspendării lui din calitatea de preot slujitor, urmând ca dosarul acestuia să ajungă în faţa Consistoriului Eparhial în vederea judecării.

Manta Ion, condamnat fără ştirea Arhiepiscopiei

Cazul preotului Manta Ion s-a discutat în cadrul Permanenţei Eparhiale în ziua în care, prin intermediul mijloacelor mass-media, a ajuns în spaţiul public informaţia condamnării sale şi a ridicării lui de către organele de poliţie în vederea executării pedepsei. „Până la această dată, Arhiepiscopia Tomisului nu a avut nici o informaţie cu privire la încălcări ale legii săvârşite de către Manta Ion. În consecinţă, acesta nu avea cum să fie oprit de la a intra în biserică sau de la slujire. Ulterior arestării acestuia, Permanenţa Consiliului Eparhial a luat decizia suspendării lui din calitatea de preot”, spune conducerea Arhiepiscopiei. Sentinţa penală 1957 din noiembrie 2009, prin care Ion Manta era condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, este însă publică. Este greu de crezut cum nimeni din Arhiepiscopie nu ştia de ea, aşa cum se arată în răspunsul oficial trimis României libere. De remarcat că şi în acest caz este vorba despre suspendare, nu caterisire. „Instanţele de judecată bisericeşti nu trebuie în mod obligatoriu să aplice pedeapsa maximă (caterisirea) pentru preoţii care au sancţiuni civile sau penale. Instanţele de judecată bisericeşti aplică sancţiuni în funcţie de gravitatea faptei, luând în calcul şi sentinţele civile sau penale. De asemenea, preoţii care au săvârşit anumite abateri disciplinare sunt judecaţi de Consistoriul Eparhial având în vedere mai multe criterii: gravitatea faptei, recidiva, dorinţa de îndreptare, dorinţa sinceră de a fi iertat, promisiunea fermă că nu va mai repeta greşelile, angajamentul scris că va îndrepta răul făcut (acolo unde este cazul)”, spune conducerea Arhiepiscopiei.

Dublă măsură?

Există cazuri când pentru fapte care nu au fost încă probate Arhiepiscopia Tomisului a luat însă cea mai dură măsură posibilă: caterisirea. Este exemplul preotului Mustaţă Marius, caterisit din anul 2007 de către Consistoriul Eparhial. ”În prezent, cazul lui este în dezbaterea Consistoriului Metropolitan, for ierarhic superior”, spune Arhiepiscopia. Mustaţă a fost caterisit pentru ”tulburarea liniştii în biserică” şi ”denigrarea şi defăimarea ierarhului”, adică a lui IPS Teodosie. El este acuzat şi de ”administrarea incorectă a averii bisericeşti”, dar şi de ”săvârşirea Sfintei Liturghii şi împărtăşirea după ce a îngurgitat medicamente”. Potrivit documentelor deţinute de România liberă, Consistoriul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a hotărât însă, data de 18 mai 2010, casarea sentinţei de caterisire nr. 6/22.11.2007 formulate de Consistoriul Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului, precum şi schimbarea încadrării juridice a pedepsei în transfer în altă eparhie. Hotărârea nu a fost pusă în practică, pentru că împotriva lui Mustaţă a început un proces penal, pentru un prejudiciu despre care acesta spune că este negat de însăşi biserică. „Întrucât se află pe rol un proces contra fostului preot Marius Mustaţă, hotărârea rămâne în evidenţă”, scria şi semna pe hotărârea Consistoriului Mitropolian actualul patriarh, Daniel. „Un proces soluţionat fără nicio condamnare dovedeşte necesitatea existenţei şi aplicării prezumţiei de nevinovăţie. Astfel nedovedirea acuzelor aduse vreunei persoane nu poate produce sancţiuni disciplinare, aceasta păstrându-şi statutul canonic”. Explicaţia aparţine Arhiepiscopiei Tomisului.

În curtea Patriarhului

Arhiepiscopia Tomisului nu este singura în care preoţi condamnaţi slujesc în continuare. Un caz similar întâlnim şi în Chitila, care face parte din Arhiepiscopia Bucureşti. Arhiepiscop al Bucureştiului este chiar Daniel, Patriarhul României. Este vorba despre preo-tul Alexandrescu Ion Adrian. Acesta a fost acuzat că, în 2009, s-ar fi prezentat la mai multe unităţi de cult cerând bani, dându-se drept „consilier al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel”. De asemenea, în luna octombrie 2010, ”a pretins de la o persoană denunţă-toare o parte din despăgubirile în valoare de aproximativ 450.000 de lei pe care aceasta urma să le obţină de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în schimbul exercitării influenţei pe care inculpatul a pretins că o are pe lângă funcţionarii din cadrul acestei instituţii”, spun procurorii. Ioan Alexandrescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare de către Curtea de Apel Constanţa. Sentinţa a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ultima oră
Pe aceeași temă