Vizita preşedintelui Putin la Roma şi Vatican reprezintă două ocazii pentru a rupe izolarea sa diplomatică, premierul italian fiind unul dintre „amicii“ Moscovei pe care Kremlinul se bazează pentru a influenţa deciziile Bruxelles-ului.
Vladimir Putin a început vizita în Italia cu o impoliteţe, sosind miercuri la Milano cu o oră întârziere faţă de orarul anunţat, obligându-l pe premierul italian Matteo Renzi, care l-a întâmpinat pentru a vizita împreună pavilionul Rusiei şi apoi pe cel al Italiei la Expoziţia Universală 2015 de la Milano, să aștepte în plin soare.
Preşedintele Vladimir Putin, izolat pe scena internaţională, şi-a pregătit cu minuţiozitate vizita în Italia după summitul G7 unde a fost declarat persona non grata. După etapa Milano, programul a continuat la Roma pentru întrevederi cu premierul italian, Matteo Renzi, şi cu Papa Francisc, două ocazii pentru liderul de la Kremlin de a rupe izolarea sa diplomatică. Şeful statului rus a venit în peninsula italiană la două zile după amenințarea cu impunerea unor sancţiuni mai aspre din partea ţărilor G7. Situaţia din Ucraina s-a deteriorat din nou în ultimele zile, alimentând temeri privind o nouă escaladă.
Cu toate că Italia nu face parte din „vulturi” în materie de relaţii cu Rusia, Matteo Renzi este unul dintre semnatarii severului comunicat publicat luni la încheierea summitului G7 din Bavaria. Cei şapte lideri mondiali, în unanimitate, au legat durata sancţiunilor impuse Rusiei de „aplicarea integrală a acordurilor de la Minsk” din februarie privind o încetare a focului în estul separatist al Ucrainei şi de „respectarea suveranităţii” Kievului. În caz contrar, dacă va fi necesar, ei s-au declarat pregătiţi să impună alte sancţiuni restrictive.
„Amicii lui Putin“
Vizita lui Putin la Roma subliniată relaţiile speciale ale Rusiei cu Italia şi are loc într-un moment de izolare diplomatică a liderului rus din cauza susţinerii separatiştilor din estul Ucrainei. În martie, Renzi a fost primul lider european care a venit în Rusia după anexarea Crimeii anul trecut, o reuniune care a displăcut la Washington, potrivit unui responsabil american la acea vreme. Întâlnirea cu Renzi intervenise la doar câteva zile după asasinarea, în apropierea Kremlinului, a lui Boris Nemţov, politician şi unul din liderii opoziţiei ruse. Cu Matteo Renzi, Putin poate conta pe un avocat pentru obţinerea relaxării măsurilor embargoului faţă de Rusia. Un alt politician italian „amic” al Moscovei este şi Matteo Salvini, liderul partidului anti-euro şi anti-imigraţie Liga Nord, devenit primul partid al dreptei italiene, care a fost de câteva ori în Rusia pentru a denunţa embargoul şi costurile lui pentru întreprinderile din nordul Italiei. Salvini este şi un susţinător al anexării Crimeii şi admirator al ordinii care domneşte pe străzile Moscovei. Liga Nord conduce o mişcare pentru crearea unui grup parlamentar numit „Amicii lui Putin”, care îl salută pe liderul rus ca o contrapondere esenţială la Administraţia Obama.
Italia, menajată de Kremlin
Nici un italian nu se află inclus pe lista celor 89 de cetăţeni ai UE care au interdicţie de intrare pe teritoriul Rusiei, anunţată de autorităţile de la Moscova. Un alt semn al relaţiilor apropiate dintre cele două ţări. Giancarlo Aragona, fost ambasador al Italiei în Rusia, care conduce Institutul italian de studii politice internaţionale, un grup de reflecţie, a declarat pentru Guardian că Italia a menţinut un dialog cu Rusia, dar asta nu contrazice faptul că Italia este „deplin angajată” în politica europeană faţă de Rusia, inclusiv punerea în practică a sancţiunilor şi deciziilor legate de criza din Ucraina. Aragon a recunoscut că are percepţia că Italia este într-un fel „mai simpatică” pentru Rusia decât alte ţări europene.
Discuţii legate de situaţia din Ucraina şi din Orientul Mijlociu sunt prevăzute în cadrul întrevederilor liderului rus cu preşedintele italian, Sergio Mattarella, şi apoi la Vatican cu Papa Francisc.
În ce priveşte discuţiile dintre Putin şi Papa Francisc, un raport al Crux, un site de ştiri online care urmăreşte îndeaproape Vaticanul, nota că cei doi lideri constituie într-un fel un „cuplu geopolitic bizar” care a format un „parteneriat improbabil forte”. El a început după ce Papa i-a trimis lui Putin o scrisoare în 2013, înaintea unei reuniuni G20 la Moscova, cerând liderilor să găsească o soluţie ne-militară la conflictul din Siria. În discuţiile cu alţi lideri mondiali, Putin a citat scrisoarea Papei, declarând că „am putea asculta Papa”. Cert este că nu a fost decisă nici o acţiune militară.
Papa Francisc a încercat să întărească legăturile cu Biserica Ortodoxă rusă în cadrul unui obiectiv mai larg pentru promovarea creştinilor, dar nu va putea ignora cea mai mare sursă de critici internaţionale aduse lui Putin – criza din Ucraina. În februarie, Pontiful a acuzat vărsarea de sânge în războiul în curs „fratricid” , un comentariu considerat controversat în Ucraina, unde violenţele sunt percepute ca o consecinţă directă a agresiunii ruse.
Italia, care pentru Rusia este „mai simpatică“ decât alte ţări europene, este „deplin angajată“ politicii europene în raport cu Rusia, inclusiv aplicarea sancţiunilor şi deciziile legate de criza din Ucraina.
