Concentraţia de dioxid de carbon din atmosfera terestră a ajuns la un nivel-record în luna martie. Din păcate, în pofida avertismentelor repetate ale cercetătorilor, marile companii investesc enorm pentru a ascunde efectele devastatoare ale poluării industriale asupra sănătății și mediului înconjurător.
Poluarea a depăşit, pentru prima dată în epoca postindustrială, în martie 2015, valoarea medie lunară record de 400 părţi per milion, confirmând previziunile specialiştilor în privinţa dereglării climei şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii. Cu doar câteva luni înainte de întâlnirea marilor lideri politici ai lumii care vor participa la un summit despre evoluţia climei, la Paris, la sfârşitul anului 2015, Agenţia americană de observări oceanice şi atmosferice a dat publicităţii această cifră îngrijorătoare, deşi previzibilă. Tradusă pentru publicul larg ea spune că niciodată poluarea industrială nu a atins un nivel atât de ridicat. Vorbim de indicele cel mai mare al poluării din epoca postindustrială.
Copiii, cei mai expuși
Există numeroase boli asociate poluării generate de eliberarea dioxidului de carbon în atmos-feră. Spre exemplu, în acest an s-a realizat cel dintâi studiu medical care a realizat o legătură între poluare și gradul până la care un copil de un an poate dezvolta o alergie. Concluzia principală a fost aceea că se înregistrează o creștere semnificativă a sensibilității nou-născuților la alergii dacă sunt expuși poluării generate de traficul urban și de eliminarea de CO2 în atmosferă. Bolile cauzate de poluare sunt din ce în ce mai diverse, de la simple alergii care pot degenera în astm bronșic, până la infecții sau tumori canceroase. Inhalarea de aer poluat duce la absorbţia lui în sânge, acesta fiind transportat la inimă. Unii poluanţi pot provoca anumite modificări care afecteză în mod direct ritmicitatea şi contractilitatea inimii.
Există, de asemenea, şi alte organe afectate în mod indirect de poluare precum: sistemul central nervos şi sistemul endocrin. Inhalarea de substanţe chimice afectează atât plămânii, cât şi alte organe din corp, potrivit Laurei Radu. Celulele ţesutului pulmonar pot fi afectate în mod direct de poluanţi precum: ozonul, metalele sau radicalii liberi, care pot duce la inflamaţii sau la afectarea funcţiilor pulmonare. Cei mai expuși la aceste boli sunt copiii care suferă din ce în ce mai des de bronșită, laringită, faringită, amigdalită, traheită, pneumonie, sinuzită sau astm. De altfel, potrivit unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, 24% din afecțiunile cauzatoare de moarte sunt determinate de factorii de mediu.
Schimbări ale modului de a ne hrăni
Eliberarea dioxidului de carbon în atmosferă mai este responsabilă și de schimbările climatice care determină încălzirea globală. Roxana Bojariu ne-a explicat care sunt efectele încălzirii globale: “Observațiile din ultimele decenii arată că Arctica se încălzește la o rată dublă, comparativ cu alte regiuni. Rata de creștere a temperaturii în Europa este mai mare decât media globală. Creșterea temperaturii modifică ciclul de vegetație actual, cu impact direct asupra agriculturii. Managementul resurselor de apă și energie este influențat de modificările în precipitații, datorate schimbării climei. Analizele arată că precipitațiile vor crește cantitativ în unele regiuni (nordul Europei, Asiei, Coasta de Est a Americii de Nord, Argentina) și vor scădea în altele (regiunea din jurul Bazinului mediteraneean), punând probleme legate de gestiunea resurselor de apă. Schimbarea climei aduce modificări în flora și fauna specifică diferitelor regiuni ale planetei cu impact asupra surselor de hrană și materii prime ale omenirii”.
Pentru România, încălzirea globală ar putea fi sinonimă cu o calamitate: “În România, schimbarea climei va însemna și o creștere a frecvenței și intensității unor fenomene extreme. Seceta, valurile de căldură și inundațiile vor constitui principalele provocări cărora va trebui să le facem față prin măsuri de adaptare gândite regional. De exemplu, regiunile sudice ale țării sunt deja expuse unui fenomen de aridizare, care va continua și în viitor. Tendința de diminuare a grosimii stratului de zăpada, deja observată în vestul și nord-estul țării și care ar putea să se amplifice în viitor, aduce probleme în gestiunea rezervelor de apă, rezerve care în regiunea noastră sunt amenințate de evoluția viitoare a efectelor schimbării climei. Este de așteptat ca litoralul Mării Negre, care este deja o regiune vulnerabilă, din cauza intervenției umane prilejuite de amenajările portuare și modificări pe cursul Dunării, să devină și mai expus riscurilor climatice. Regiunile de deal și munte sunt și ele expuse impactului schimbării climei, frecvența avalanșelor și a alunecărilor de teren putându-se modifica dramatic”, susține Roxana Bojariu, care a lucrat în cadrul unui program coordonat de Organizația Mondială a Meteorologiei și de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu.
Imposibilul remediu
În februarie 2015, comunitatea internaţională se liniştise într-o anumită măsură, aflând că emisiile de CO2 au stagnat în 2014, fapt care nu se mai întâmplase în ultimii 40 de ani, cu excepţia perioadelor de recesiune economică. Cifra anunţată reflectă o cursă accelerată a fenomenului de încălzire globală. Până la revoluţia industrială, concentraţia de CO2 din atmosfera terestră nu a depăşit valoarea de 300 ppm într-un interval de timp de cel puţin 800.000 de ani. Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite despre modificarea climei va avea loc în luna decembrie la Paris şi are obiectivul de a implementa o serie de reglementări cu scopul de a limita încălzirea climei la cel mult 2°C în raport cu epoca pre-industrială. Rezultatele summiturilor precedente sunt însă puţin încurajatoare în privinţa rezoluţiilor care vor fi adoptate în capitala Franţei la acea conferinţă mondială.
Este însă puțin probabil să se ajungă la un punct de convergență datorită intereselor economice uriașe. Ana Maria Bliuc, cercetător, ne-a precizat că “deși comunitatea științifică este în marea sa majoritate de acord în legătură cu existența și amploarea schimbărilor climatice, există un lobby puternic care susține alimentarea atitudinilor sceptice față de schimbările climatice datorate omului, din motive economice și politice. Corporațiile industriale, care sunt responsabile de producerea celor mai semnificative cantități de emisii de dioxid de carbon în atmosferă, sunt interesate să susțină argumentul conform căruia nu contează ce facem sau ce măsuri luăm, schimbările climatice se vor produce oricum”.
Celulele ţesutului pulmonar pot fi afectate în mod direct de poluanţi precum: ozonul, metalele sau radicalii liberi, care pot duce la inflamaţii sau la afectarea funcţiilor pulmonare.
Concentraţia lunară de dioxid de carbon din atmosferă a ajuns în martie 2015, la cea mai mare concentraţie din era postindustrială.
