În bătălia pentru turul doi, Victor Ponta a făcut deja primul pas, anunțând pentru astăzi o reuniune a coaliției de guvernare, în care va încerca să obțină sprijin din partea lui Călin Popescu Tăriceanu, Kelemen Hunor sau Dan Diaconescu.
Victor Ponta a fost votat de 40,33% din alegători, iar Klaus Iohannis de 30,44%, conform rezultatelor parţiale oficiale, anunţate ieri de BEC, după centralizarea a 98,30% din procesele verbale. Liderii PSD și ACL au început, deja, pregătirea pentru turul doi, care va avea loc pe 16 noiembrie. Ambele blocuri politice au analizat rezultatele din primul tur și au identificat candidații ieșiți din cursă de la care ar putea obține voturi în turul doi.
Victor Ponta a pornit ca favorit în cursa pentru Cotroceni beneficiind de calitatea de prim-ministru și de sprijinul unui uriaș politico-mediatic. În plus, Ponta susținut de PSD, UNPR și PC, a fost singurul candidat al stângii, în timp ce dreapta a intrat divizată în competiție, fiind reprezentată de Klaus Iohannis (ACL), Călin Popescu Tăriceanu (independent), Elena Udrea (PMP), Monica Macovei (independent) sau Teodor Meleșcanu (independent).
Negocieri cu Tăriceanu
Ca la fiecare rundă de alegeri, grosul voturilor pentru PSD a venit din județele Moldovei, Munteniei și Olteniei, unde Ponta s-a clasat pe primul loc, social-democrații pierzând în majoritatea județelor din Transilvania și în diaspora. Dacă distribuția geografică a voturilor a fost cea așteptată, tipul victoriilor a variat. În județe precum Teleorman (fieful lui Dragnea, scor-record 57,92%), Brăila, Buzău, Dâmbovița, Mehedinți sau Gorj, premierul a câștigat cu peste 50% din voturi. În schimb, în Constanța, candidatul PSD a fost primul cu doar 37,36% din voturi, sub media națională. Dată fiind forța PSD în Constanța, pot fi semne de întrebare legate de implicarea în campanie a primarului Radu Mazăre în campanie.
Victor Ponta a anunțat deja negocierile pentru turul doi de scurtin, programate pentru astăzi. Dacă ar obține sprijinul lui Călin Popescu Tăriceanu, Kelemen Hunor sau Dan Diaconescu, Ponta ar, ieși, teoretic, președinte. Cei trei au obținut, împreună, 11%, exact cât iar trebui lui Ponta să ia peste 50%. În realitate, nu întotdeauna recomandările liderilor sunt urmate orbește de propriul electorat.
„Mă voi întâlni cu reprezentanții coaliției de guvernare și împreună vom anunța persoana sau persoanele care pot conduce un guvern al României pe baza proiectului USL”, a spus Ponta. Până acum, în mod neoficial s-au vehiculat, pentru postul de premier, numele lui Călin Popescu Tăriceanu sau George Maior, după ce Ponta afirmase că premierul ar urma să fie din afara PSD. Tăriceanu a obținut 5,4% din voturi la alegerile de duminică și PSD vrea să stabilească termenii sprijinului în turul doi. Calculele sunt complicate de planul inițial al social-democraților care luaseră în calcul să îi ofere lui Tăriceanu postul de premier doar dacă diferența față de Iohannis era mai mică de zece procente. Dacă subiectul propunerii de premier pe care o va face Ponta nu este 100% lămurit, este clar că formațiunea lui Tăriceanu va fi cooptată la guvernare.
De unde mai poate lua Ponta voturi
Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat că în PSD s-ar fi discutat despre cooptarea PLR la guvernare, dar nu și despre nominalizarea lui Tăriceanu ca premier.
O altă țintă a lui Victor Ponta o constituie alegătorii lui Kelemen Hunor, liderul UDMR obținând 3,5 % din voturi. UDMR face parte din coaliția de guvernare, iar Hunor a anunțat că Uniunea va stabili, joi, strategia pentru turul doi de scrutin. Însă, trebuie menționat că experiența de până acum a dovedit că electoratul UDMR nu a urmat indicațiile liderilor Uniunii. În 2012, UDMR a sprijinit, în Parlament, suspendarea lui Traian Băsescu, dar electoratul maghiar nu a votat în favoarea demiterii președintelui. Pe de altă parte, Ponta a primit un refuz categoric, din partea candidatului PPMT, Zsolt Szilagy, votat de 0,56% din alegători. Szilagy, care este vicepreședinte PPMT va demisiona alături de liderul formnațiunii Toro Tibor.
Premierul mai speră să obțină voturile lui Dan Diaconescu – 3,99%, în condițiile în care PP-DD și PSD au, deja, un acord parlamentar.
Surprize neplăcute în tabăra ACL
De cealaltă parte a baricadei, candidatul ACL, Klaus Iohannis a fost primul clasat în majoritatea județelor din Transilvania. În Sibiu, Iohannis și-a maximizat poziția de primar al reședinței de județ, obținând 69,87% din voturi. În schimb, a avut o surpriză neplăcută în Hunedoara, singurul județ din Transilvania unde nu a fost primul clasat, în afară de Harghita și Covasna, câștigate în mod previzibil de UDMR. Deși șefia CJ Hunedoara este deținută de un liberal, Mircea Moloț, Ponta a câștigat cu 43,59% față de 31,64% cât a obținut Iohannis. Cum ACL avea un obiectiv de 40% în județ, Moloț este bănuit în PNL că ar fi făcut un joc dublu, după ce Iohannis l-a avertizat că partidul nu îl va apăra de acuzațiile de corupție. Iohannis a obținut un scor greu de digerat și în Giurgiu, doar 16%, deși și aici șeful CJ, Vasile Mustățea, este membru PNL. O situație similară este în Călărași, unde Iohannis a avut doar 27%, iar Ponta 49%, deși Consiliul Județean este condus de liberalul Răducu Filipescu. În schimb, nu a avut emoții în zonele controlate de PDL, dacă ținem cont că în Arad, fief-ul lui Gheorghe Falcă, prezidențiabilul ACL a obținut 44,55% din voturi. Și în Bistrița Năsăud, județul liderului PDL Ioan Oltean, candidatul ACL a ieșit pe primul loc cu 44,68% din voturi.
Țintele lui Iohannis
În turul al doilea de scrutin, Iohannis speră să obțină voturile alegătorilor care au optat pentru Elena Udrea, votată de 5,18% din cei care s-au prezentat la urne. Varianta cea mai probabilă ar fi ca ACL să se adreseze direct acestor alegători, apelând la orientarea lor anti-Ponta. Și aceasta pentru că Elena Udrea a afirmat, de mai multe ori, că, în turul doi, își va îndemna alegătorii să nu aleagă între PSD și ACL. De altfel, și președintele Traian Băsescu, cel care o sprijină pe Elena Udrea, i-a atacat în egală măsură pe Victor Ponta și Klaus Iohannis.
De asemenea, candidatul ACL speră să fie votat, în turul al doilea, de alegătorii care au optat duminică pentru Monica Macovei – 4,46%. De altfel, imediat după anunțarea rezultatelor primului tur, Iohannis a început să curteze acest electorat, care a optat pentru continuarea activității DNA. Iohannis a spus că este singurul candiat rămas în competiţie “dispus să garanteze independenţa justiţiei şi statul de drept”.
”Chem alături de mine pe toţi românii care vor ca legea să fie lege, care nu vor să dea toată puterea în mâna unui singur partid“, a adăugat Iohannis. Un vot anti-Ponta ar fi justificat de faptul că PSD a promovat legea amnistiei și a grațierii, a modificat legea ANI pentru a-i salva pe baronii incompatibili și i-a protejat pe parlamentarii corupți de anchetele procurorilor. De altfel, chiar în timpul campaniei electorale, Ponta a criticat activitatea DNA, care s-ar fi orientat cu precădere către social-democrați.
Invitație la dezbateri
După ce a ocolit dezbaterile înainte de primul tur, premierul Victor Ponta a declarat că îl invită pe Klaus Iohannis la emisiuni televizate alături de el în a doua săptămână a campaniei care urmează, nu pentru confruntări, ci pentru dezbateri pe teme importante. El a spus că va participa la cel puţin patru emisiuni televizate, la patru televiziuni de ştiri. Ponta a arătat că “reia” invitaţia adresată lui Klaus Iohannis de a participa şi el la aceste emisiuni.
BEC și șase candidați, obligați să dea explicații
Din cei 14 candidați intrați în cursa pentru Cotroceni, doar opt au reușit să ia, duminică, un număr de voturi mai mare decât numărul de semnături pe care le-au depus la înregistrarea dosarului. Ceilalți șase – William Gabriel Brînză, Mirel-Mircea Amariței, Teodor Meleșcanu, Gheorghe Funar, Zsolt Szilagy și Constantin Rotaru – nu au strâns 200.000 de voturi. Recordman este Mirel-Mircea Amariței (Partidul Prodemo) cu doar 7.794 voturi și un procent de 0,08%. Prin comparație cu acesta, fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, poate spune că stă foarte bine, cu ale sale 102.936 voturi și un procent de 1,1% din voturile valabil exprimate. În ordine descrescătoare vin, între cei doi, restul candidaților: Szilagy – 52.809 voturi și 0,56%, Funar – 44.932 voturi și 0,48%, Brînză – 42.640 voturi și 0,45%, respectiv Rotaru – 28.414 voturi și 0,30%. De precizat, cifrele sunt comunicate după centralizarea rezultatelor din 98,3% secții de vot. Totuși, dincolo de amuzamentul pe care îl pot stârni cifrele menționate, mai ales când vorbim de o competiție de anvergura alegerilor prezidențiale, se ridică o întrebare: cum a validat Biroul Electoral Central dosarele acestora de candidat? „Evident, semnăturile sunt verificate“, preciza, în 24 septembrie, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț, după anunțul că toate dosarele de candidatură depuse au fost validate. Potrivit Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României, BEC are obligația de a constata „îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi“. Or, textul de lege spune că un candidat (fie el susținut de partid sau alianță politică, fie independent) trebuie să prezinte o listă de susținători al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători. Tot legea spune că un alegător poate susține un singur candidat. Ce s-a întâmplat, prin urmare, cu cei 200.000 de susținători înregistrați de fiecare din cei șase candidați la BEC? Dată fiind situația, atât candidații, cât și BEC ar trebui să explice public misterul numărului mic de voturi obținute.
DISTRIBUȚIA
Alegerile, în cifre
Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a obţinut 40,33% din voturi la prezidenţiale, fiind urmat de Klaus Iohannis – ACL, cu 30,44%, şi de independentul Călin Popescu Tăriceanu, cu 5,40%, conform rezultatelor parţiale anunţate, ieri, de BEC, după centralizarea a 98,30% din procesele verbale.
Ponta a obţinut voturile a 3.771.422 dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 2.846.227 de persoane care au mers la urne.
Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 504.880 (5,40%) din voturi, Elena Udrea – 484.397 de voturi (5,18%), Monica Macovei – 417.865 (4,46%), Dan Diaconescu – 373.944 (3,99%),
Kelemen Hunor – 327.918 (3,50%) şi Corneliu Vadim Tudor – 343.016 de voturi (3,66%).
Potrivit BEC, prezenţa la vot a fost de 53,16%. Au existat și zone în care unii candidați au obținut scoruri diferite de media națională. Cel mai mare procent la nivel național a fost obținut de Klaus Iohannis în Sibiu – 69,87% din voturi.
Ponta a obținut cel mai bun scor în Teleorman – 57,94%. Tăriceanu a reușit să strângă 8,4% în Prahova, 8% în Argeș sau 7% în Brașov. Candidatul PMP, Elena Udrea a avut succes în Tulcea – 9,29% Constanța – 8%, Neamț – 7,62%. În schimb, în Cluj a fost votată de doar 5% din alegători, în ciuda sprijinului primit din partea primarului din Cluj-Napoca, Emil Boc.
Rezultate
Monica Macovei, scor bun în București
Potrivit rezultatelor parțiale prezentate de BEC după centralizarea proceselor verbale din 98,3% din secțiile de votare, candidatul independent Monica Macovei a obținut, la nivel național, 4,46% din voturile valabil exprimate. Raportat la media națională, mai multe voturi a luat fostul ministru al Justiției în trei județe roșii – Prahova (4,55%), Iași (6,05%) și Constanța (6,38%) –, dar și în județe în care a câștigat candidatul ACL, Klaus Iohannis (Brașov, Cluj și Timiș, printre ele). Potrivit numărătorilor paralele desfășurate de partide, un scor foarte bun era estimat pentru Monica Macovei și în București (circa 12%), dar până la închiderea ediției nu au fost publicate datele oficiale. O victorie simbolică a obținut fostul ministru și la New York (a luat dublu față de Victor Ponta).
