Autorul articolului din revista „Nature” în care primul ministru Victor Ponta este acuzat de plagiat a menţionat că are suficiente dovezi pentru a susţine dezvăluirile făcute luni seara. „Noi am ajuns la concluzia că acest caz este de interes public după ce ne-am consultat cu un număr consistent de experţi din România şi din afara ţării, care ne-au spus că în opinia lor sunt dovezi clare care să susţină acuzaţiile„, ne-a declarat, în exclusivitate, Quirin Schiermeier. Acesta a menţionat că nu are nici o îndoială că investigaţia sa a fost corectă. „Nu avem nici dubiu asupra credibilităţii surselor noastre şi a faptului că acestea nu au fost influenţate politic”, a menţionat Quirin Schiermeier.
Colaboratorul revistei „Nature” respinge, prin urmare, şi reacţia lui Victor Ponta după declanşarea scandalului. Primul ministru a menţionat într-o conferinţă de presă că la baza acestor dezvăluiri s-ar afla preşedintele Traian Băsescu care, prin intermediul fostului ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, ar fi intervenit ca articolul să fie publicat în prestigiosul jurnal de ştiinţă. „Declaraţiile lui Victor Ponta sunt simple speculaţii. Nu am scris acest articol din consideraţii politice sau ca parte a unei campanii politice. Singurul nostru interes a fost legat de felul cum liderii ţărilor din Uniunea Europeană şi-au construit standardele academice. Sunt conştient că dezvăluirile noastre vor fi interpretate şi în cheie politică, dar soarta politică a primului ministru român nu a fost în interesul nostru. Singurul interes este la nivel academic„, s-a apărat Quirin Schiermeier.
Citeşte şi Plagiat Ponta. Patru profesori de drept desfiinţează apărarea premierului
„Nature a relatat şi că ministrul Apărării german şi-a plagiat teza de doctorat„
Alison Abbott, cel de-al al doilea jurnalist care a lucrat la articolul despre teza de doctorat al lui Victor Ponta, a menţionat că „Nature” a decis să publice aceste dezvăluiri ca parte dintr-o campanie amplă a revistei despre modul cum îşi construiesc carierele academice politicienii europeni. „Noi am publicat mai multe articole despre plagiatul sau acuzaţiile de plagiat care au avut în centru figuri politice de vârf. Am început în februarie anul trecut cu ministrul Apărării german, despre care am relatat că şi-a plagiat tot teza de doctorat. Apoi am scris despre alte cazuri din Germania, dar şi privindu-l pe preşedintele Ungariei. Ne interesează integritatea politicienilor, care se poate vedea şi din felul cum îşi construiesc cv-ul academic„, a precizat, în exclusivitate pentru RL, Alison Abbott.
Jurnalista susţine că este doar o coincidenţă faptul că un articol privind acuzaţiile de plagiat la adresa lui Victor Ponta a apărut şi în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung în aceeaşi zi cu dezvăluirile din „Nature”. „Nu ştiu de unde au aflat ei despre acest subiect. Dar în România se discuta despre plagiat de peste zece zile, deci mulţi jurnalişti puteau avea acces la informaţii”.
Alison Abbott ne-a declarat că, deşi a contribuit cu cercetări suplimentare la investigaţia privindu-l pe primul ministru Victor Ponta, nu a co-semnat articolul pentru că nu l-a scris.
Citeşte şi Plagiat Ponta. Expert consultat de Nature: „Primul lucru care şochează este lipsa notelor de subsol”
Deocamdată nu anchetează nimeni
Consiliului Naţional de Etică nu analizează, în acest moment acuzaţiile de plagiat legate de lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta. RL a aflat că vechea Comisie – care a funcţionat până pe 8 iunie – nu a primit nici o sesizare legată de o lucrarea semantă de premier. Noua comisie numită chiar de primul ministru, în urmă cu zece zile, nu s-a întrunit încă. Vezi cum se soluţionează o acuzaţie de plagiat.
Citeşte şi Plagiat Ponta. Premierul a preluat inclusiv greşeli gramaticale şi aprecieri personale
ALTE INFORMAŢII PE ACEEAŞI TEMĂ:
Ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) scrie la rândul său despre acuzaţiile de plagiat la adresa premierului Victor Ponta, după ce revista Nature a publicat un articol pe această temă, afirmând că premierul ar fi copiat şi pasaje dintr-un material apărut în România liberă. Citeşte mai mult AICI.
Vezi AICI documentele care compară lucrarea lui Ponta cu cele din care ar fi copiat.
Premierul Victor Ponta a negat luni seara acuzaţiile de plagiat lansate la adresa sa de revista „Nature”. „Mă voi supune oricărui control”, a spus el. Ponta a mai declarat că „preşedintele Băsescu trei zile la rând a dat mesaje prietenilor săi şi domnului Funeriu să sune în America”. Citeşte mai mult AICI.
ARTICOLUL DIN REVISTA „NATURE” ÎN CARE APAR ACUZAŢIILE LA ADRESA LUI VICTOR PONTA
Revista internaţională „Nature” a publicat ieri un articol în care îl acuză pe premierul României că şi-ar fi plagiat lucrarea sa de doctorat. Textul, intitulat „Premierul României, acuzat de plagiat„, susţine următoarele:
continuare în pagina 2
„Noul guvern român, care încă este ameţit de scandalul prost administrat care l-a forţat pe ministrul Educaţiei să demisioneze luna trecută, a fost lovit de acuzaţii noi de plagiat care se duc chiar la vârful Executivului.
Primul ministru Victor Ponta a fost acuzat că a copiat porţiuni mari din teza sa de doctorat în Drept din 2003 din publicaţii anterioare, fără să facă referinţele corecte. Dacă aceste acuzaţii se susţin, ar putea ca opinia publică să pună presiune pe Victor Ponta pentru ca acesta să demisioneze, spun surse politice. Acuzaţiile ridică, de asemenea, noi dubii despre abilitatea guvernului de a se lupta cu corupţia din sistemul de învăţământ superior.
„Nature” a văzut documente adunate de o sursă anonimă care indică faptul că mai mult de jumătate din lucrarea de 432 de pagini a lui Victor Ponta – teza sa despre funcţionarea Curţii Penale Internaţionale – conţine pasaje copiate. În plus, teza a fost republicată cu foarte mici modificări sub formă de carte, în 2004, şi totodată formează baza pentru un volum ce a apărut în 2010 privind răspunderea în dreptul internaţional umanitar. Un fost doctorand al lui Victor Ponta, Daniela Coman, a fost desemnată coautor al acestor cărţi.
Secţiuni importante de text din toate cele trei publicaţii par să fie identice sau foarte apropiate, cu material din monografii scrise în Română sub semnătura lui Dumitru Diaconu şi Vasile Creţu. De asemenea, ele includ traduceri în română ale unor părţi dintr-o lucare publicată în engleză de către Ion Diaconu. „Dovezile de plagiat sunt copleşitoare”, declară Marius Andruh, un chimist de la Universitatea din Bucureşti şi preşedintele Consiliului pentru recunoşterea diplomelor universitare. Dacă aceste acuze sunt dovedite „o discuţie serioasă este necesară în România şi peste hotare pentru a împiedica aceste practici în viitor”, afirmă Andruh.
„Înţeleg că în studiile de drept este necesar să copiezi părţi extinse din legi şi definiţii”, spune Paul Dragoş Aligică, un cercetător la George Mason University în Arlington, Virginia. Dar acuzaţiile de plagiat la adresa lui Ponta „merg dicolo de acest aspect. Este uimitor”, adaugă el.
Victor Ponta nu a dat curs rugăminţilor revistei „Nature” de a comenta aceste acuzaţii, iar Coman nu a putut fi contactat.
Ponta, liderul Partidului Social-Democrat din România, a fost învestit ca prim-ministru luna trecută, în locul lui Emil Boc, care a demisionat în februarie, pe fondul protestelor împotriva austerităţii. Ponta a obţinut diploma de doctorat la Universitatea Bucureşti în timp ce activa ca secretar de stat în guvernul unui fost prim-ministru, Adrian Năstase – care i-a fost îndrumător de doctorat. „Există dovezi clare în aceste pasaje că problema trebuie investigată mai departe”, susţine Vlad Perju, un specialist în ştiinţe politice şi director al Centrului de Studii a Democraţiei Constituţionale de la Boston College. Actualul episod survine demisiei de luna trecută a ministrului Educaţiei, Ioan Mang, după acuzaţii de plagiat care vizau cel puţin opt articole. În prezent, Consiliul Român de Etică investighează acest caz. Ultimele acuzaţii vin pe fondul temerilor privind declinul standardelor academice din România. Guvernul precedent a luat măsuri pentru a face sistemul de educaţie mai transparent şi competitiv, dar planurile s-au confruntat cu o opoziţie feroce dinspre o bună parte a mediului academic şi au fost semnificativ relaxate de către actualul guvern.„Este mai mult decât neplăcut că acest guvern trebuie să creeze structuri instituţionale ştiinţifice de care Romania are urgent nevoie”, spune Aligică. „Cum se poate face acest lucru, când unii dintre liderii săi nu par nici măcar să înţeleagă ori să le pese de standardele ştiinţifice corecte”, mai spune Aligică.
Membri elitei post comuniste – inclusiv mulţi politicieni – au fost nerăbdători să dobândească titluri academice. În viziunea unor critici, un număr de universităţi private sau publice din ţară au degenerat în fabrici de diplome cărora le pasă prea puţin de calitatea sau noutatea cunoştiinţelor pe care le răspândesc şi care favorizează plagiatul academic.
„Aproape pot fi compătimiţi aceşti oameni care au putere şi bani şi care acum tânjesc după recunoaştere intelectuală„, spune Aligică. Din păcate, aceste incidente doar distreditează standardele academice şi crează o extra presiune cu care oamenii de ştiinţă nu se pot lupta.
***
Articolul din Nature este scris de Quirin Schiermeier, care colaborează cu această revistă din 1999, pe teme de ştiinţă şi politici aferente în Germania, UE, Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică.
