În ultimele zile, mai mulţi membri ai Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol ‒ Arabia Saudită, Kuweit, Irak, Iran şi Emiratele Arabe Unite – au redus preţurile pentru cumpărătorii europeni şi asiatici în contextul accentuării concurenţei pe piaţa mondială generată de scăderea continuă a preţului petrolului. Cu un preţ de referinţă mondială, petrolul brut Brent era luni de 88,89 dolari barilul şi numeroşi analişti estimează că Arabia Saudită, membru dominant în OPEC, ar putea să-şi regândească strategia. În loc să reducă producţia a redus preţurile, declanşând o avalanşă pe pieţele mondiale. Preţurile la brut au scăzut cu peste 23% din iulie, inclusiv scăderea de 4 procente de marţi. Preţurile au scăzut sub pragul atins acum patru ani ajungând la 81,84 dolari barilul pentru calitatea de referinţă, West Texas Intermediate.
În discuţii private privind piaţa petrolului, saudiţii s-au declarat dispuşi să permită preţurilor să scadă sub 80 dolari barilul pentru un an sau doi, într-un gest considerat că vizează producătorii americani. Kuweitul şi Iranul au declarat însă că nu intenţionează o reducere a producţiei de petrol. Scăderea preţului aurului negru a declanşat o derută de patru luni pe piaţa mondială, care a dus barilul de Brent la 85 dolari barilul, cel mai scăzut din ultimii patru ani şi reprezintă o primă sfidare majoră pentru sectorului de petrol de şist american de când a ieşit pe piaţă, în urmă cu patru ani şi a dus producţia de petrol la cel mai înalt nivel într-o generaţie. Revoluţia petrolului de şist a fost alimentată de sutele de întreprinderi americane care au executat foraje în mii de noi puţuri.
Petrolul de şist bulversează pieţele
Platformele petroliere din America de Nord au atins un nivel record de 1.609 săptămâna trecută, în creştere cu 17% faţă de acum un an, potrivit unui sondaj efectuat de societatea Baker Hughes, de servicii petroliere. Producţia americană este cea mai mare din ultimii 30 de ani, datorită noilor forări de petrol de şist.
Analiştii de la Wells Frago au declarat că se aşteaptă ca explorarea în SUA să se plafoneze anul viitor la nivelul lui 2014 din cauza scăderii rapide a preţurilor cu 70% la petrolul de şist după primul an şi cheltuielile vor reduce producţia de şist la doar 200.000 barili pe zi. În ultimii trei ani, producţia petrolului de şist în SUA a fost în fiecare an de 1 milion barili pe zi.
Preţurile „aurului negru” au coborât la nivele nemaivăzute după criza din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord care a început în 2011, din cauza unei combinaţii neobişnuite de factori – cererea pentru produse petroliere este în declin în lumea întreagă, în special în Europa, în timp ce piaţa mondială este inundată cu petrol.
Cifra de afaceri s-a schimbat odată cu prăbuşirea preţurilor petrolului, reducând cele 200 miliarde dolari care curgeau în seifurile OPEC. Scăderea preţurilor apasă şi bugetele Arabiei Saudite, Rusiei, Irakului şi Libiei care au ajuns la roşu şi au aprofundat deficitele bugetare în ţări ca Nigeria, Venezuela şi Iran, exportatoare de petrol.
Şi nici preţurile petrolului de şist nu au scăpat pantei descendente, producătorii americani înregistrând o scădere de 23% în ultimele trei luni. Cu baza în Texas, Pioneer Natural Resources, de exemplu, a pierdut 10 miliarde dolari în valoarea de piaţă în ultimele 83 de zile.
Variabila saudită
Caruselul scăderii preţurilor s-a accelerat marţi, după ce Agenţia Internaţională a Energiei a redus previziunile ei privind consumul mondial de petrol, citând economii stagnante din Europa, o creştere lentă în China şi o creştere mai lentă decât cea aşteptată la consumul de energie în alte pieţe emergente. În cursul ultimilor patru decenii, Arabia Saudită a intervenit în momente cruciale de acest gen, reducând producţia pentru a susţine preţurile sau a crescut producţia pentru a limita creşterea preţurilor. În tot acest timp, preţurile au fost stabile, în afara perioadelor scurte cu nivele istorice de creşteri din 2007-2008 şi 1980 (ajustate prin inflaţie). Dar, regatul saudit a intervenit în 1986 şi la finele anilor 1990 inundând piaţa pentru a pedepsi membrii rivali din OPEC şi pentru a apăra partea sa de piaţă, ceea ce Riadul o poate face din nou.
În acest an, creşterea producţiei americane de petrol a redus importurile SUA şi Arabia Saudită se află în competiţie cu Africa de Vest, exportatorii ruşi şi chiar Alaska pentru clienţii asiatici. Şi se află în concurenţă şi cu preţurile reduse puternic ale producţiei canadiene de petrol din nisipuri bituminoase pentru rafinăriile americane de-a lungul Golfului Mexic.
Scăderea continuă a preţurilor petrolului derutează şi experţii, ale căror previziuni sunt ezitante şi încearcă explicarea fenomenului prin teorii cons-piraţioniste. Adepţii teoriei complotului au două versiuni opuse. Prima ar fi că SUA au convins Arabia Saudită să lovească Rusia, ţară unde jumătate din reţetele bugetare provin din vânzarea hidrocarburilor. Potrivit celeilalte versiuni, SUA au devenit o ţintă pentru că succesele în materie de producţie de petrol de şist minează preţurile existente. Datorită aşa-zisei revoluţii de şist, SUA produc în prezent o cantitate fabuloasă de petrol pe care până acum erau obligate să-l importe.
