Un proiect care ar fi trebuit să marcheze printr-un gest cu dublă simbolistică – de comemorare și de revitalizare a mediului – centenarul luptelor de la Mărăști-Mărășești-Oituz din 1917 a rămas, până în acest moment, doar la stadiul de hârtie.
Asta deși Consiliul Județean Vrancea, împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor și Romsilva ar fi trebuit să inaugureze deja „Parcul Memoriei Naționale”, proiect care prevede plantarea a 335.000 de stejari pe o suprafață de 100 ha în locul în care Armata Română a oprit înaintarea inamicilor în Primul Război Mondial, acum 100 de ani.
De altfel, pentru marcarea, în Vrancea, a acestor momente de eroism românesc au fost alocate de la bugetul de stat 4,2 milioane de euro. Din acești bani, s-a făcut, deocamdată, doar o ceremonie în august, la care au participat președintele României și alte 5.000 de persoane. Și cam atât.
Ministerul Apelor și Pădurilor a răspuns, la solicitarea „României libere”, că „Parcul Memoriei Naţionale” este un proiect aflat abia în fază de discuţie în parteneriat cu Romsilva şi Consiliul Judeţean Vrancea. Romsilva ne-a comunicat că oferă cu titlu gratuit, în cadrul celor două campanii de împăduriri derulate în fiecare an de către această regie, câte un milion de puieți forestieri instituțiilor și organizațiilor implicate în acțiuni de împăduriri.
„Astfel, din cei 2 milioane de puieți forestieri oferiți de Romsilva anual, cu titlu gratuit, 335.000 de puieți de stejar vor fi plantați în cadrul acestui proiect”, se arată într-o adresă remisă redacției.
CJ Vrancea, printr-un vicepreședinte ce semnează pentru Marian Oprișan, a precizat că „terenul identificat de CJ Vrancea pentru plantarea celor 335 de mii de stejari se află pe teritoriul administrativ al orașului Mărășești, unde se află și cel mai mare mausoleu din România”. Dar, a menționat că detaliile și obligațiile fiecărui partener vor fi făcute cunoscute în perioada următoare.
Primarul din Mărășești, Valerică Chitic, a închis telefonul rapid când a auzit tema discuției și întrebarea de unde vor fi luate cele 100 de hectare.
În fine, din studiile silvicultorilor români reiese că numărul puieților de stejar necesar pentru „Parcul Memoriei Naționale” va trebui să fie dublu, pentru că după primul an de la sădire cel puțin 120.000 de puieţi nu se vor prinde și vor trebui înlocuiți. Ca atare, în cinci-şase ani cât durează până se stabilizează plantația, numărul puieților schimbați va fi destul de mare. Mai mult, pentru ca o plantație de stejar să se dezvolte armonios, se recomandă ca puieții să fie așezați la circa
10 m unul de celălalt. Proiectul actual prevede însă 335 puieți de stejar pe 1.000 mp, ceea ce va crea mai degrabă senzația de lăstăriş.
