Barack Obama a marcat deja Statele Unite. Doar prin alegerea sa în 2008, cea a primului preşedinte de culoare, a deschis o nouă pagină în istoria ţării sale. Dar, amprenta pe care dorea să o lase fostul senator din Illinois nu este simbolică.
Reformator, democratul a întreprins o serie de reforme sociale pe care a trebuit să le apere cu înverşunare pentru a le face adoptate. Tradiţionalul discurs asupra stării Uniunii trasează linia politică a anului care a început. O întâlnire plasată sub semnul recâştigării poziţiei după un an 2013 haotic, marcat de o cădere a cotei sale de popularitate. Media şi analiştii arată că cel de-al 44-lea preşedinte al SUA a înregistrat câteva eşecuri majore în cursul ultimelor luni, cum este respingerea proiectului ce încadra armele de foc, pus în discuţie după atacul de la Newtown. Iar în ce priveşte partea principală a marii sale reforme de asigurare de boală, aceasta a cunoscut rateuri care l-au constrâns pe şeful statului să facă modificări onorabile.
În faţa congresiştilor, Obama se poate baza pe un bilanţ economic pozitiv, reprezentat de o rată a şomajului readus la nivelul de dinaintea crizei (6,7%). Şi, deşi s-a declarat deja „optimist” înaintea venirii sale la Capitoliu, şeful statului va trebui să se arate combativ la acest început de an crucial, cu alegeri la mijloc de mandat în noiembrie. Alegeri care vor decide înnoirea ansamblului Camerei Reprezentanţilor, cu majoritate republicană, şi a unei treimi din Senat, dominat de democraţi.
„Ocolirea“ Congresului
Decis, şeful Casei Albe a făcut deja cunoscut că, dacă este necesar, este pregătit să „ocolească” Congresul în 2014 pentru a face să treacă proiectele sale de legi. Cu două zile înaintea discursului anual al lui Obama în faţa aleşilor, purtătorul de cuvânt al Executivului, Jay Carney, declara la televiziunea ABC că „preşedintele vede acest an ca un an de acţiune (…) pentru a lucra cu Congresul când poate şi de a ocoli Congresul când este necesar”.
Potrivit consilierilor prezidenţiali, după un an 2013 marcat de eşecuri ale şantierelor sale legislative privind armele de foc, ajutor pentru şomeri pe perioade lungi sau reforma imigraţiei, Obama se va arăta „optimist” în vederea unui „an de acţiune”.
De altfel, Obama a avertizat că va deţine „un stilou şi un telefon” pentru a lua măsuri administrative faţă de rezistenţa Congresului. Riposta a venit de la senatorul republican Ran Paul, care declara la CNN că „asta seamănă vag cu o ameninţare, şi nu a aroganţă în sensul unde unul din principiile fundamentale ale ţării noastre este echilibrul puterii. Preşedintele are nevoie să creeze consens, şi nu să ia stiloul să facă legi”. Jumătate din americani – 50% – dezaprobă maniera în care Obama prezidează ţara şi o majoritate zdrobitoare – 81% – dezaprobă modul în care îşi face treaba Congresul, potrivit unui sondaj Washington Post-ABC publicat duminică şi realizat între 20-23 ianuarie pe 1.003 adulţi.
Discursul, o artă
Un discurs privind starea Uniunii este în general o afacere a regulilor artei – preşedinţii pot lupta pentru fapte nobile, pot fi inspiraţi, dar, în final, multe din discursurile lor se rezumă la o „listă de spălătorie“, care cuprinde realizările şi aspiraţiile lor. În consecinţă, discursul asupra stării Uniunii tinde să fie mai puţin vizionar şi face o excelentă cronică a ordinii de zi a unui preşedinte, un totem al succeselor, eşecurilor şi ambiţiilor nerealizate ale unei Administraţii care, în fiecare an, abordează noi oportunităţi şi noi probleme.
Discursurile preşedintelui Obama privind starea Uniunii au cuprins o întreagă istorie. Obamacare, planul de relansare, reforma pe Wall Street, o industrie a automobilului în dificultate, violenţa armelor de foc, războaiele din Irak şi din Afganistan, inegalitatea economică, reforma imigraţiei – totul este acolo în detaliu, o revenire permanentă spre zonele unde preşedintele şi-a asigurat victoria sau a dezamăgit. Obama a câştigat al doilea mandat în 2012.
Cota sa de popularitate la debutul anului 2013 reflecta o uşoară scădere faţă de cea a victoriei, rata şomajului era sub 8%, dar discursul privind starea Uniunii de anul trecut a fost departe de a fi triumfal, fiind umbrit de masacrul din decembrie de la Sandy Hook, şcoala primară din Newtown, Connecticut, care a costat viaţa a 20 de copii şi şase adulţi. Principalele teme ale discursului său pentru 2014 sunt scăderea inegalităţilor şi susţinerea clasei mijlocii.
