„Cea mai fierbinte companie de internet”, titra Wall Street Journal la sfârşitul anului trecut despre Groupon – iar preşedintele acesteia, Andrew Mason, în vârstă de numai 30 de ani, se afla pe coperta revistei Forbes – sub titlul „următorul fenomen”. Care este secretul succesului unei firme care se ocupă cu vânzarea de simple cupoane?
Ideea din spatele Groupon (numele combină cuvintele „grup” şi „cupon”) este cât se poate de simplă: site-ul companiei îşi anunţă zilnic abonaţii – circa 44 milioane de oameni în 2010 – de cel puţin o nouă ofertă specială în fiecare dintre cele peste 375 de oraşe şi 35 de regiuni din Statele Unite în care este activă. Ofertele pot conţine orice – reduceri la saloane de masaj, restaurante, studiouri de yoga sau librării. Principala inovaţie a companiei este modelul de cumpărături colective, ofertele funcţionând numai dacă un număr minim de persoane, stabilit de la bun început, profită de ele. Iar dacă 200 de persoane cumpără un cupon în valoare de 40 de dolari pentru un masaj care costă în mod obişnuit 80 de dolari, salonul de masaj şi Groupon îşi împart suma încasată.
Maimuţe în birouri
Andrew Mason, întemeietorul Groupon, este un caz aproape clasic de antreprenor american: născut în 1978 într-o suburbie a oraşului Pittsburgh, la 15 ani Mason a pornit prima sa afacere – un serviciu de livrări duminicale numit Bagel Express. După ce a studiat muzica la universitatea Northwestern, Mason a obţinut un împrumut de un milion de dolari de la un fost angajator al său, Eric Lefkofsky, pentru a dezvolta un site numit The Point – un predecesor al site-ului Groupon. Deşi investiţia nu a fost rentabilă, Lefkofsky şi-a păstrat încrederea în Mason, ajutându-l să construiască Groupon. Astăzi compania are peste 7.000 de angajaţi – iar Lefkofsky a rămas partenerul lui Mason.
Groupon nu este o companie tipică: Mason pune mare preţ pe distracţia şi libertatea angajaţilor săi. Astfel, prezenţa în birourile firmei a unei maimuţe costumate în Moş Crăciun sau a unui actor în tutu, care nu scoate nici un cuvânt, nu e neobişnuit. De asemenea, nu există reguli în privinţa îmbrăcăminţii, iar vacanţele se dau atunci când sunt cerute. „Modul în care oamenii gândesc despre locurile lor de muncă, de la ora 9 la ora 17, aceeaşi rutină zi de zi, nu ne reprezintă pe noi”, spune Mason; „modelul de afaceri al companiei noastre se bazează pe surpriză: în fiecare zi o nouă ofertă neaşteptată. Am vrut să introducem acest element şi în cultura corporaţiei noastre”. De asemenea, angajaţii sunt neaşteptat de tineri: media de vârstă a acestora este de 25 de ani. Iar în timp ce la alte companii ale căror afaceri se derulează cu ajutorul internetului „vedetele” sunt de obicei, ca în cazul Facebook, Twitter sau Google, programatorii, la Groupon divizia de vânzări se află în centrul atenţiei. Ei sunt cei care trebuie să găsească localităţi care nu se află încă pe harta companiei, să contacteze companiile mari şi mici care oferă servicii şi să le propună un parteneriat. De asemenea, nu orice firmă poate să îşi anunţe ofertele pe Groupon: selecţia este extrem de dură, iar şapte din opt cereri de parteneriat sunt refuzate.
Totul a început cu un etaj mai jos
Prima ofertă Groupon nu a fost din cale afară de senzaţională: în octombrie 2008, 20 de locuitori ai oraşului Chicago cumpărau un cupon prin care primeau două pizza la preţul uneia singure. Localul care oferea reducerea se afla la primul etaj al clădirii în care erau şi birourile Groupon.
Astăzi, Groupon a depăşit deja cifra de 26 milioane de tranzacţii, abonaţii săi economisind cu ajutorul cupoanelor peste 850 de milioane de dolari. Uneori, succesul poate fi chiar prea mare: lanţul de magazine de îmbrăcăminte GAP a vândut într-o singură zi 445.000 de cupoane, iar serverele GAP nu au putut face faţă traficului pe internet. Recent, ofertele au devenit personalizate, abonaţii fiind anunţaţi de cele mai interesante reduceri din magazine aflate în apropierea lor şi în funcţie de obiceiurile acestora de cumpărare.
Conform unui studiu al revistei Forbes, este de aşteptat ca Groupon să atingă o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari mai repede decât oricare altă firmă înaintea sa; nu este, aşadar, de mirare că Google a oferit, în 2010, 6 miliarde dolari pentru companie. Însă nici refuzul lui Mason nu trebuie să mire, fiind posibil ca acestuia oferta să i se fi părut că seamănă cu cele promovate de firma sa: un preţ mult prea mic faţă de valoarea reală a produsului.
