Cu patru zile înaintea referendumului din Crimeea ce vizează alipirea de Rusia, preşedintele american, Barack Obama a avertizat din nou omologul său rus, Vladimir Putin, că intervenţia Moscovei în Crimeea va obliga SUA şi aliaţii „să aplice un cost“ Rusiei pentru încălcările dreptului internaţional. La Berlin, în faţa Bundestagului, cancelarul Angela Merkel a criticat dur acţiunile Rusiei în Ucraina şi i-a cerut lui Putin să abandoneze politica secolelor 19 şi 20.
Preşedintele Obama, primindu-l la Casa Albă pe premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaseniuk, a repetat că intervenţia Moscovei în Crimeea violează dreptul internaţional şi Washingtonul susţine integritatea teritorială a Ucrainei. Reamintind că SUA nu vor recunoaşte rezultatele referendumului din Crimeea, o consultare sub ameninţarea armelor, şeful de la Casa Albă şi-a exprimat speranţa că „prin eforturi diplomatice în următoarele zile, se va regândi procesul care a fost prezentat” în Crimeea.
Secretarul de Stat american, John Kerry, se va întâlni vineri la Londra cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta din nou un plan de ieşire din criza din Ucraina. Obama a subliniat că SUA susţin Ucraina şi l-a avertizat pe Putin că lumea exterioară nu va recunoaşte niciodată rezultatele referendumului planificat de Moscova pentru separarea Crimeii de statul ucrainean. „Respingem complet un referendum rafistolat în câteva săptămâni cu personal militar rus vizând preluarea Crimeii. Respingem legitimitatea lui”.
Citeşte şi: Războiul Putin-Occident, la ruleta rusească
Dar, între ruşi şi occidentali dezacordul rămâne total, în pofida eforturilor diplomatice din ultimele zile. Liderii statelor membre ale G7 au avertizat că un referendum în Crimeea privind alipirea de Rusia nu ar avea „nici o valoare juridică” şi au cerut Moscovei să înceteze „imediat” susţinerea unui astfel de proces care nu va avea „nici o forţă morală”.
De partea lor, europenii au pregătit sancţiunile contra Rusiei, ce vor fi aplicate de luni dacă Moscova nu renunţă la anexarea Crimeii şi accelerează apropierea de Ucraina.
În Rusia, Alexei Puşkov, preşedintele Comisiei afacerilor Externe a Dumei, a declarat că orice sancţionare europeană a politicii ruse faţă de Ucraina prin restricţii de viză pentru parlamentarii ruşi va antrena măsuri reciproce faţă de UE. Dacă vor fi aplicate, sancţiunile europene pot duce la „o răcire fără precedent” a contactelor politice, a precizat Puşkov. „Va fi mai rău ca în anii războiului rece. UE nu înseamnă decât 28 de state şi lumea nu se reduce la ele”.
Citeşte şi: Kremlinul spune „niet“ planului american
Berlinul schimbă tonul
Subliniind că „integritatea teritorială a Ucrainei nu poate fi pusă în discuţie”, cancelarul german, Angela Merkel, a avertizat joi Rusia în ce priveşte gravele consecinţe pe termen lung asupra Moscovei în cazul continuării acţiunii sale în Ucraina. „Dacă Rusia continuă pe acelaşi drum ca cel din ultimele săptămâni, nu va fi doar o catastrofă pentru Ucraina… ci va afecta de asemenea şi mai ales Rusia, din punct de vedere economic, ca şi politic”. Merkel a făcut apel la rezolvarea conflictelor în Europa „cu principiile secolului al XXI-lea” şi nu urmând cele din secolele precedente care au aruncat continentul în primul şi al doilea război mondial, şi apoi în război rece. În calitate de vecin al Rusiei, a continuat cancelarul german, vedem actuala acţiune a Rusiei ca o ameninţare, ceea ce va schimba relaţiile Kremlinului cu UE.După referendum, o invazie?
Aflat în vizită la Washington, premierul ucrainean Iaseniuk a declarat că Putin vrea război, vizând revizuirea rezultatelor celui de-al doilea război mondial, în timp ce la Kiev, reprezentanţii noului guvern acuză Rusia că a acumulat o masă militară importantă la frontiere, lăsând să se întrevadă o invazie. Într-o declaraţie făcută pentru AFP, preşedintele ucrainean par interim, Olexandre Turcinov, a confirmat că Kievul s-a resemnat să abandoneze Crimeea Rusiei şi se îngrijorează acum de o eventuală intruziune prin frontiera de Est, regiune unde trăiesc numeroşi ucraineni de origine rusă.
Parlamentul Ucrainei a aprobat joi crearea unei gărzi naţionale care ar putea avea până la 60.000 de oameni, noua putere ucraineană temându-se de intrarea armatei ruse în Estul ţării.
Citeşte şi: Nu întrerupeţi duşmanul când face o greşeală“
Declaraţie contradictorie
Un responsabil parlamentar rus a recunoscut joi la radio Echo de Moscou că forţele ruse se află în Crimeea, subliniind că nu este vorba pentru moment de o reală operaţiune militară. „Există acolo câteva unităţi militare care ocupă poziţii în cazul unei agresiuni armate a Kievului”, a declarat şeful Comisiei parlamentare pentru relaţii cu fostele republici sovietice, Leonid Sluţki. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a negat că oamenii bine echipaţi – purtând uniforme fără nici un semn de identificare desfăşuraţi de la finele lunii februarie în peninsula ucraineană – sunt militari ruşi.
Organizaţia de cooperare economică şi dezvoltare a anunţat joi suspendarea „pentru moment“ a procesului de aderare a Rusiei şi dorinţa de a întări cooperarea cu Ucraina. Deciziile au fost luate în cadrul reuniunii Consiliului său de guvernanţă din 12 martie şi secretarul general a informat Federaţia Rusă.
