24.2 C
București
sâmbătă, 20 iulie 2024
AcasăSpecialO suta de tone de deseuri toxice zac depozitate la intamplare

O suta de tone de deseuri toxice zac depozitate la intamplare

Deseurile toxice din judetul Vrancea au devenit o problema reala mai ales din cauza depozitarii lor neglijente si in spatii necorespunzatoare cu normele UE, in zone neprotejate care pot deveni zone cu risc crescut de infestare a mediului inconjurator. In acest moment spatii ecologice in conformitate cu normele Uniunii Europene, in Vrancea, nu exista.

Aproape o suta de tone de deseuri, in mare parte pesticide, care sunt depozitate aiurea pe tot cuprinsul judetului. „Pesticidele sunt o mostenire neplacuta de la fostele CAP-uri. Pana in 1989 aprovizionarea cu pesticide se facea centralizat, iar dupa 1990 prin desfiintarea CAP-urilor, pesticidele n-au mai putut fi folosite. Deseurile toxice pot fi neutralizate la fabricile producatoare, care le reconditioneaza. O alta metoda este cea a inci-nerarii, procedeu foarte scump si care nu poate fi suportat de diversii agenti economici”, a afirmat V. Jalba, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Vrancea.

Cele mai multe deseuri toxice se afla la Adjud

Majoritatea deseurilor toxice, circa 28 de tone de pesticide dintr-un total de 52 de tone, se afla depozitate de peste 15 ani la Adjud, intr-un depozit de beton apartinand Serviciului Public de Protectie a Plantelor, depozit care nu respecta nici pe departe normele ecologice ale UE. „Bazinele de la Adjud sunt impermeabile si sunt foarte bine asigurate. Pot sa va spun ca pana la 1 septembrie 2005 toata cantitatea de 28 de tone va fi incinerata de catre o firma specializata in Germania, costurile fiind suportate din fonduri Phare”, ne-a declarat sigur pe sine comisarul sef interimar al Garzii de Mediu Vrancea, Stan Serban. Alte 3,5 tone de deseuri de condensatori uzati cu PCB, care contin compusi toxici pe baza de fenoli si clor, sunt depozitate in containere metalice la sediul Electrica SA Focsani. „Ultimele studii stiintifice pe plan mondial releva un fapt ingrijorator, cum ca substantele continute in condensatorii uzati au efect cancerigen. Iar condensatorii inca se mai folosesc la transformatoarele de mare putere, dar vor fi inlocuiti cat mai curand. Numai in cursul anului 2006 vor fi lichidati cei care nu mai sunt functionali. Iar cei functionali vor mai fi mentinuti pana in 2010”, a mai adaugat comisarul Stan Serban. Dar cea mai mare cantitate de condensatori uzati provine de la Electrica SA. „In anul 2004 vor fi schimbati toti condensatorii PCB care mai exista la statiile de transformare din Vrancea”, ne-a spus Maria Matei, sef birou protectia mediului din cadrul Electrica SA. De altfel, „Electrica” la nivel national are in plan organizarea unei licitatii care va urmari desemnarea unei firme care va prelua respectivele deseuri. O alta cantitate de 1.043 metri cubi de deseuri deosebit de toxice de drojdii cu ferocianuri, rezultate de la deferizarea vinului, este stocata in rezervoare aflate in incinta unor producatori industriali vranceni de vinuri. Din fericire nu mai exista multi producatori in Vrancea care sa foloseasca asemenea tehnici invechite de tratare a vinului, astfel ca reziduurile continand cianuri de potasiu sunt din ce in ce mai putine. O alta categorie de deseuri, cea a slamurilor galvanice, rezultate din procesul de galvanizare se afla depozitate intr-un bazin semiingropat situat in incinta rampei de gunoi a Companiei de Utilitati Publice (CUP) Focsani. Cantitatea de cateva tone, spune directorul CUP RA Gh. Vasilescu, nu prezinta un „pericol iminent” pentru mediul inconjurator.

Metode de neutralizare scumpe si anevoioase

Metodele de neutralizare sau de eliminare a deseurilor toxice sunt de doua feluri: prin neutralizare la fabricile producatoare sau prin incinerare. Prima metoda este destul de anevoioasa intrucat deseurile trebuiesc transportate la fabrica pe categorii, iar cele mai multe dintre ele s-au amestecat in timp, iar cea de-a doua metoda este foarte costisitoare pentru agentii economici care au deseurile in custodie. Pana in 1990 deseurile erau injectate in subsol la sondele de mare adancime, procedeu la care s-a renuntat deoarece s-a constatat ca era extrem de daunator atat pentru apele subterane cat si pentru panza freatica. Conform noii legislatii persoanele sau agentii economici care ingroapa astfel de reziduuri toxice risca amenzi de 10 pana la 150 de milioane de lei sau chiar pedepse cu inchisoarea, daca prin aceasta fapta s-a pus in pericol viata si sanatatea populatiei.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă