"Magical world", scurtmetrajul prezent in aceste zile la Galeria Posibila din Bucuresti, este un exemplu pentru o preocupare asidua pentru arta video si pentru locurile in care aceasta intalneste socialul in momentele de ruptura.
"Magical World", videoscreeningul realizat de artista suedeza Johanna Billing si prezentat la Bienala din 2005 de la Istanbul, este rezultatul colaborarii acesteia cu un grup de copii din Zagreb.
In timpul lectiilor de muzica de dupa orele de scoala pe care acestia le iau intr-un centru cultural din Dubrava, o suburbie a orasului Zagreb, Croatia, tema pe care le-o da artista este sa repete "Magical World", un cantec scris de cantaretul afroamerican Sidney Barnes in 1968.
Versurile – o descriere nostalgic-patetica a transfomarii – rezoneaza acut cu transformarile prin care trece Croatia pe drumul spre integrarea in Uniunea Europeana.
Punctul sensibil pe care Johann Billing il atinge in subsidiar este fragilitatea identitatii nationale pusa fata in fata cu un univers ale carui frontiere se sterg pas cu pas. Un grup de copii croati canta in engleza un cantec pe care incearca sa-l adopte intr-un mod specific, dictat de identitatea nationala.
Filmul este o radiografie afectiva a felului in care generatia tanara se adapteaza schimbarilor presante venite din exterior. "Jocul" Johannei Billing este acela de a combina imagini din spatiul real in care copiii repeta de obicei cu scurte intruziuni descriptive decupate din periferiile Zagrebului.
Samburele magic este acest "Magical World" pe care copiii sunt invitati sa-l cante asa cum li se pare, nu asa cum cred ca se asteapta de la ei. Cantecul induce o relectura foarte personala si pune in lumina dificultatile pe care le au copiii in adoptarea unei limbi care le este impusa la scoala.
"In proiectele mele, aleg in general sa reprezint un spatiu interior, in care se aduna un grup de oameni. Fixez acest context pentru ca sunt intotdeauna interesata de portretizarea situatiilor foarte concentrate. Asemenea contexte au o atmosfera specifica in sensul tensiunii dintre oameni. Cateodata simt ca exista foarte multe lucruri retinute in interiorul cuiva. As putea spune ca lucrul meu are de-a face cu filmarea unor emotii pierdute, cu care nu mai ai contact, lucrurile ascunse pe care le-am uitat sau pe care nu le scoatem la iveala", declara Johann Billing in prezentarea filmului sau.
Matei Caltia, curatorul care a adus "Magical World" pe ecranul discretei, dar activei Galerii Posibile, spune ce l-a determinat sa opteze pentru scurtmetrajul Johannei Billing: "Eram, in urma cu doi ani, la Bienala de la Istanbul, cand, dupa mai multe ore petrecute printre lucrari care mai de care mai puternica, mai impetuoasa, inversunata, dupa mai multe ore de haladuit printr-un oras bezmetic, altminteri fermecator, am ajuns la Tutun Deposu, unul din cele sase spatii in care avea loc bienala. Un vechi depozit pe patru niveluri aflat intr-unul din cele mai sarace cartiere. Acolo aveam sa descopar una dintre cele mai fermecatoare lucrari pe care le-am vazut pana acum, «Magical World». Fragilitate, intimitate, liniste sunt cuvintele-cheie ale acestui video-screening de sase minute. Actorii Johannei Billing sunt oameni obisnuiti, in acest caz copii si instructori de la un cerc de muzica de langa Zagreb, muzica e chiar sesiunea de repetitii, iar imaginea e chiar privirea noastra".
Sunetul, componenta care a atras atentia majoritatii curatorilor care i-au vernisat lucrarile, este decisiv in discursul artistic al Johannei Billing: "Dincolo de asta, pentru mine editarea imaginilor este un lucru atat de muzical. Chiar daca filmul este mut, editarea are intotdeauna de-a face cu ideea de ritm, iar aceasta inseamna sunet".
"Magical World" este una dintre cele doua lucrari pe care Johanna Billing le-a prezentat la Istanbul si a fost vernisat intre timp si la New York si Oslo. Curatorul Helene Selder spune despre video-screeningurile Johannei Billing ca "alterneaza intr-un mod unic momentele de tacere apasatoare cu cele de naratiune insotite de cantece pop. Rezultatul este simplu: oamenii care apar in lucrarile ei fie canta, fie sunt foarte tacuti. Lucruri care te fac sa fii incapabil sa spui mai mult sau sa cazi in plasa locurilor comune si a cliseelor".
