Ministrul Afacerilor Extrene, Teodor Baconschi, va fi prezent astăzi, împreună cu omologul său moldovean, Iurie Leancă, la deschiderea consulatului românesc de la Bălţi. Concomitent, va fi inaugurat şi consulatul de la Cahul. Înfiinţarea celor două consulate se negociază de mai bine de trei ani, însă comuniştii, în frunte cu Vladimir Voronin, s-au opus vehement deschiderii lor. Acum, cu trei consulate româneşti pe teritoriul lor – la Chişinău, Cahul şi Bălţi- moldovenii vor putea să obţină mai repede vize, dar şi cetăţenia română.
Ministrul Baconschi sugerează, într-un interviu pentru România Liberă, că, în cazul revenirii comuniştilor la putere, România se teme că cele două consulate ar putea fi puse în pericol.
Care vor fi serviciile oferite de cele două consulate generale şi în ce măsură credeţi că va evolua numărul de vize acordate cetăţenilor moldoveni prin înfiinţarea celor două consulate?
Cele două consulate generale oferă toată gama de servicii consulare: vize, paşapoarte, redobândiri de cetăţenie, acte notariale, înregistrarea actelor de stare civilă etc.
Prin deschiderea lor va creşte capacitatea de preluare a solicitărilor de viză la misiunile consulare ale României din Republica Moldova, care va conduce implicit la reducerea timpului de aşteptare.
În acest sens, doresc să adaug că procesarea cererilor de viză se desfăşoară în deplină conformitate cu reglementările naţionale şi europene în materie, iar vizele pot fi acordate numai acelor solicitanţi care îndeplinesc toate condiţiile stabilite prin aceste acte normative.
Având în vedere că se pot depune la cele două consulate generale cereri de redobândire a cetăţeniei, în ce măsură apreciaţi că va creşte numărul de solicitări pentru redobândirea cetăţeniei române, acum când există şi aceste noi misiuni?
După cum am arătat, cele două oficii consulare vor fi gata să ofere întreaga gamă a serviciilor de acest tip. Depunerea cererilor pentru redobândirea cetăţeniei române reprezintă doar un alt serviciu consular oferit. Cred că nu putem estima numărul unor noi solicitări de cetăţenie, aşa cum nu am putut face acest lucru nici în anii trecuţi.
Rolul MAE este limitat la primirea cererilor individuale împreună cu actele aferente, verificarea autenticităţii şi valabilităţii acestora, încasarea taxelor consulare şi transmiterea dosarelor concrete la Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care verifică şi soluţionează aceste dosare.
Poate fi implementat, în cele două consulate, o varianta online pentru cetăţenii R. Moldova care vor să solicite redobândirea cetăţeniei române, care ar putea ajuta la creşterea numărului de dosare analizate?
În conformitate cu legislaţia română în vigoare, cererile privind redobândirea cetăţeniei române, precum şi documentaţia aferentă se depun personal la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate.
Având în vedere că Bucureştiul va avea trei consulate în R. Moldova, are România capacitatea să realizeze o înţelegere cu statele UE care nu au consulate la Chişinău pentru a procesa cererile de vize ale cetăţenilor R. Moldova şi pentru aceste ţări?
După aderarea la spaţiul Schengen, România va putea coopera cu unul sau mai multe state membre, în cadrul cooperării locale Schengen sau prin intermediul altor contacte corespunzătoare, sub forma reprezentării limitate, a colocării sau a centrelor comune de primire a cererilor de viză.
Cât costă întreţinerea celor doua consulate pe an?
Bugetul de funcţionare pentru anul 2010 atât pentru Consulatul general al României de la Cahul, cât şi pentru cel de la Bălţi este estimat la 213 900 dolari. Cifrele sunt provizorii având în vedere prevederile recentei OUG de reducere a cheltuielilor materiale cu 20%. Spre deosebire de situaţia existentă pe alte spaţii, la oficiile consulare ale României din Republica Moldova o mare parte din serviciile consulare se realizează în regim de gratuitate, ceea ce nu permite recuperarea cheltuielilor prin taxe consulare.
Odată ce România va adera la spaţiul Schengen va fi avută în vedere revizuirea actualelor prevederi.
Poate fi influenţată funcţionarea celor doua consulate de schimbarea forţelor politice de la Chişinău?
Deschiderea celor două consulate vine în întâmpinarea cetăţenilor R. Moldova, deci nu cred că este în interesul nimănui o modificare de atitudine faţă de prezenţa consulară a României la Cahul şi Bălţi, care, în fapt este şi prezenţă UE în aceste zone ale R. Moldova.
Şi dacă doriţi, juridic statele au obligaţia de a respecta prevederile Convenţiei de la Viena din 1963 cu privire la relaţiile consulare care stipulează condiţiile de înfiinţare a oficiilor consulare, precum şi cele privind protecţia localurilor, a arhivelor consulare şi a intereselor statului trimiţător în circumstanţe excepţionale.
