Acum înțelegem de ce, la nivelul sistemului judiciar, a avut loc singura reformă profundă de după intrarea în UE.
Suita de dezvăluiri venite dinspre sistemul judiciar, accelerarea ritmului condamnărilor și al deschiderii de noi dosare penale pe numele unor politicieni, în frunte cu Elena Udrea, și a unor oameni de afaceri importanți duc spre ideea „resetării“ întregului sistem politic. Această formulă revine adesea în dezbaterile publice, care nu se termină cu răspunsuri, ci cu o întrebare obsesivă: ce urmează? Semn că diferența principală între tranziția postcomunistă și cea de după revoluția judiciară la care asistăm este absența la nivel politic a unui discurs despre viitor. Și asta, tocmai pentru că nivelul politic este decredibilizat în bloc.
Dar, pentru a înțelege ce poate urma, trebuie să decriptăm ce s-a întâmplat. Scăderea până la cvasidispariție a prestigiului clasei politice și al instituțiilor ocupate de aceasta, începând cu parlamentul și continuând cu puterea executivă, nu sunt rezultatul acțiunii justiției. Această acțiune a fost posibilă tocmai pentru că principalul pilon al sistemului politic democratic, partidele politice, își pierduse de mult atât credibilitatea, cât și capacitatea instituțională de a mai reprezenta pe cineva și chiar de a se reforma.
Citește continuarea textului în Revista 22.
