Aproape 20 de parlamentari au fost descoperiţi până acum în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate, cei mai mulţi pentru că şi-ar fi angajat rudele la propriile cabinete. Deputaţii şi senatorii aflaţi în astfel de situaţii se adaugă altor câteva sute de aleşi locali incompatibili cu funcţia deţinută.
Legile care amendează incompatibilităţile şi conflictele de interese limitează corupţia, câştigarea de venituri necuvenite. Faptul că ANI a descoperit atât de multe stări de incompatibilitate şi conflicte de interese demonstrează că tendinţa aleşilor este de a realiza venituri nelegale.
Numai ieri, ANI a anunţat existenţa stării de conflict de interese la patru parlamentari, respectiv la Niculae Mircovici, Adrian Miroslav Merka, Mircea Groşaru – actuali deputaţi, precum şi la Luminiţa Iordache, fost deputat în legislatura trecută. Cei patru deputaţi şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar, iar aceste rude au obţinut venituri necuvenite. În statisticile ANI figurează alţi 15 parlamentari aflaţi în conflicte de interese. Spre exemplu, în luna noiembrie anul trecut, ANI a constatat starea de conflict de interese pentru deputatii Oana Mizil (PSD – şi-a angajat mama la biroul parlamentar), Mate Andras (UDMR -şi-a angajat soţia), Stelica Strugaru (PDL-angajarea fiului ), Sonia Maria Draghici(PSD – şi-a angajat fiul) şi Mihai Radana (PSD – si-a angajat fiul şi soţia). Cei cinci deputaţi , prin angajarea rudelor la birourile lor parlamentare au creat un prejudiciu total de circa 46.700 euro. ANI a sesizat în acest caz Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a demarat procedurile pentru anularea contractelor încheiate cu rudele parlamentarilor.
Alţi parlamentari aflaţi în situaţii similare sunt Ioan Cindrea, Laszlo Sorin Constantin, Arpad Pal, Petocs Csilla Maria, Vasile Gliga, Longer Ghervase, Stanciu Anghel, Florin Pâslaru, Marian Neacşu sau de curând, Florian Popescu, care a săvârşit fapta în calitate de preşedinte de consiliu judeţean Dâmboviţa. Au existat şi parlamentari care cu greu s-au lăsat demisi din funcţie. Spre exemplu, Sergiu Andon (PC) care a mai stat luni bune în Parlament după ce instanţa de judecată l-a declarat incompatibil. Demis a fost parlamentarul Aurel Nechita.
Un alt scandal a fost în cazul senatorului Mircea Diaconu, acuzat de conflict de interese. Acesta şi-a dat demisia din Parlament, iar procesul penal este pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Ultima decizie definitivă de incompatibilitate a instanţei supreme este din octombrie 2013 prin care deputatul Stoica Ştefan Bucur a fost declarat incompatibil. ANI a cerut déjà demiterea acestuia din Parlament. Agenţia a constatat faptul că STOICA ŞTEFAN BUCUR, în calitate de consilier judeţean în cadrul C.J. Dolj, s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât a exercitat, simultan, şi calitatea de Director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Alte decizii definitive de incompatibilitate au fost pronunţate pentru foştii parlamentari Matei Brătianu şi Gabriel Plăiaşu.
Legea conflictului de interese, votată pe vremea lui Năstase
Toţi parlamentarii găsiţi incompatibili sau în stare de conflict de interese se apără spunând că legea se referă la funcţionarii publici, nu la aleşii neamului şi că în urmă cu câţiva ani nu exista ANI, iar legile nu se aplică retroactiv. FALS, Legea conflictului de interese a fost aprobată încă din 2003, pe vremea Guvernului Năstase, ca o condiţionalitate a aderării României la UE. În articolul 70 din Legea nr. 161/2003 se precizează clar: „Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”.
Peste 6.000 de cazuri de incompatibilităţi şi conflicte de interese şi 50 de cazuri de aleşi cu averi nejustificate
Începând cu 2008 şi până în prezent, ANI a finalizat, în total 6.014 cauze privind incompatibilităţi, conflicte de interese sau a descoperit averi nejustificate.
Dintre acestea, 50 de cazuri sunt cu averi nejustificate. În patru cazuri déjà există hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată. Între cei cu probleme în a-şi justifica averea se află fostul ministru PSD Dan Ioan Popescu ( aproape 1 milion de euro- procesul a fost reluat) şi Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5 al Capitalei, care nu poate justifica, susţine ANI 180.000 de euro.
De curând, ANI a descoperit falsuri în declaraţiile de avere ale parlamentarului Sorin Roşca Stănescu.
În ceea ce priveşte conflictele de interese descoperite la preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, în această situaţie se află 12 persoane, între care Constantin Nicolescu (Argeş), Nicuor Constantinescu (Constanţa), George Filipescu (Călăraşi), Aristotel Căncescu (Braşov).
Peste 110 primari sunt incompatibili prin cumul de funcţii (pe lângă funcţia de primar sunt şi membri în conducerile regiilor de apă şi canal), cum este cazul primarului din Sibiu, Klaus Johannis.
Un alt „client” al ANI este şi primarul Constanţei Radu Mazăre, găsit în stare de conflict de interese.
Numai în luna iulie 2013, ANI a descoperit 42 de aleşi locali din judeţele Sibiu şi Constanţa în conflict de interese pentru că erau în conducerea unor companii de apă şi canal.
„Un proiect ambiţios”
Comisia Europeană apreciază activitatea ANI şi atenţionează să nu i se mutileze atribuţiile. Astfel, în raportul MCV al Comisiei Europene din 30.01.2013 se precizează:„De la ultimul raport, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a continuat să obţină rezultate şi să îşi dezvolte eficacitatea operaţională. ANI a demarat un proiect informatic ambiţios, care vizează colectarea de date privind funcţionarii aleşi şi numiţi şi efectuarea unei verificări încrucişate cu alte baze de date de stat, cum ar fi Registrul Comerţului sau Administraţia Fiscală, în scopul detectării conflictelor de interese. (…) În ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi (…). Este, de asemenea, important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potenţialelor incompatibilităţi ale funcţionarilor aleşi şi numiţi“.
