Cum am promis, reproducem si a doua stenograma de guvern care a ajuns la noi, cea din 2 octombrie 1991.
Inca de la debutul sedintei care analiza pagubele mineriadei din 25 septembrie 1991, premierul Petre Roman isi exprima indoiala ca minerii au fost mineri. In sfarsit, aflam si noi pagubele pricinuite de o mineriada – atat cele directe, dar mai ales amanarea si blocarea unor credite importante.
Disertatia lui Dijmarescu privind consecintele economico-financiare ale mineriadelor si ce era de facut pentru viitor o lasam in seama analistilor economici, s-o rumege in perspectiva acestor ultimi 14 ani, dar mai ales in contextul in care urma sa se formeze un nou guvern, iar Petre Roman recunoaste ca “trebuie sa iesim din confuzie si minciuna”.
Un fapt mai putin cunoscut: “distantarea” de Barladeanu si Martian, care pe deasupra mai si “amenintau”. Se cerea distantarea de cei doi, care reprosau: “De ce ati facut revolutia?”; “De ce ati facut liberalizarea preturilor?”
Pentru prima data se pun la indoiala notele informative ale lui Magureanu care se comporta mai ceva ca presedintele amenintand guvernul, care trebuie schimbat “din radacini”. Petre Roman il numeste “seful Securitatii”. Ba defineste si rolul SRI-ului: “A-i depista pe reformisti”. Desi premierul avea si “note scrise” pe tema Magureanu, a evitat sa le faca publice, sa nu produca “prea multe valuri”, preferand doar sa le impartaseasca unui alt membru al guvernului. Interesanta radiografia care i se face SRI-ului in aceasta sedinta de guvern, dar mai ales repudierea securistilor pentru amestecul in activitatea ministerelor si pentru faptul ca a creat confuzie. De ce n-o fi reactionat atunci cand primeau note aberante despre “dreapta reactionara” si “ungurii” de la Invatamant?
Interesante si informatiile pe care le aflam acum, ca Basescu a incercat oprirea trenurilor la Craiova. Acelasi Basescu catalogheaza blocarea locomotivei drept act de terorism. A demonstrat ca nu avem de-a face cu vandalism, ci cu acte de terorism.
Merita publicarea acestei stenograme si pentru rechizitoriul pe care Andrei Plesu il face “serviciilor” (recunoscand si slabiciunile guvernului). Plesu ajunge la concluzia ca SRI a actionat ca Securitatea. S-a intrebat cine are influenta asupra lui Magureanu. Plesu a fost stupefiat in fata discursului naucitor al lui Iliescu la Casa Elisabeta despre idealurile socialismului. (L-o fi reprodus Iliescu in vreuna din cele 15 carti ale sale?)
Cea mai tare dezvaluire vine din partea lui Petre Roman, care l-a atentionat in scris in doua randuri pe Ion Iliescu asupra activitatii SRI. Raspunsul lui Ion Iliescu il banuiam toti, dar, iata, are si o confirmare: pericolul destabilizarii vine de la dreapta, nu de la securisti, care aveau sa se instaleze pentru multi ani in maduva puterii. Si banuim ca SRI o monitoriza 24 din 24…
Este logica si demonstratia pe care o face Petre Roman privind victimele comunismului. Sa mai fie o data victime, dupa ce a disparut cauza? (Iar victimele degeaba se chinuie de 15 ani cu procesul comunismului.)
Ne-a placut si chestia cu agentii Armatei care i-au arestat pe sereistii care-l urmareau pe Spiroiu. N-a mai reusit o asemenea performanta decat Nicu Gheara. In acea perioada, SRI a filat ambasada si pe ambasadorul SUA.
O alta informatie importanta este interventia lui Ion Iliescu la TVR pentru a opri difuzarea comunicatului Procuraturii Generale.
Concluzia: SRI furniza informatii neverificate, intoxica guvernul, nu-i anihila pe teroristi, dadea lectii de politica, prelua metodele vechii Securitati, intr-un cuvant era franarul reformei. Nu s-a actionat in nici un fel, de s-a ajuns ca dupa ani buni si Emil Constantinescu sa declare ca a fost invins de securisti.
Mihaela Antemir
Stenograma sedintei
de Guvern din ziua
de 2.10.1991
Sedinta a inceput la ora 15.10.
Dl Petre Roman: Primul lucru pe care il avem de examinat este un Raport privind pagubele, de data aceasta calculate la venirea minerilor. Incepem sa avem tot mai multe semne ca unii nu erau mineri, erau de foarte putin timp angajati, dar nu are importanta. Deci, calculate la venirea minerilor in Bucuresti.
Dl Eugen Dijmarescu: Timpul a fost scurt, pagubele nu sunt evaluate in totalitate, dar putem sa discutam pe datele pe care le avem la aceasta ora. In primul rand, vreau sa fiu foarte sec si o sa va prezint cateva elemente legate de pagubele asupra productiei. Acestea se cifreaza la nerealizarea de 77,5 mii tone de huila, direct in Bazinul Valea Jiului, in valoare de 125 mii lei, care inseamna paguba directa in bugetul Regiei Huilei. De asemenea, pentru intretinerea abatajelor, a minelor si securitatii lor, pe durata absentei minerilor de la locul de munca si aflarea lor pe strazi, pagubele sunt de 107,5 mii lei.
Departamentul Metalurgiei a pierdut livrarea de huila pentru cocs de 24,5 mii tone, in valoare de 81,3 mii lei. Iar Societatea Nationala a Cailor Ferate a suferit pagube prin distrugerea de aparatura si alte echipamente, cheltuieli dus-intors cu transportul minerilor, venituri nerealizate prin nerealizarea transportului de carbune de 6,1 mii lei.
In total, fara a avea evaluarea pagubelor din municipiul Bucuresti, in Craiova, in Petrosani si de la Vulcan, in suma de 320,5 mii lei – paguba directa in sfera productiei.
Dl Petre Roman: Deci, paguba directa, fara Bucuresti.
Dl Eugen Dijmarescu: Pe langa aceasta insa, Romania, asa cum am mai spus si data trecuta, a intrat in conul de umbra internationala si rezulta urmatoarele – amanata sine die alocarea unui credit de 300 milioane dolari pentru sustinerea ajustarii structurale din partea Bancii Mondiale, respectiv credit de balanta pentru sustinerea convertibilitatii monedei nationale. Amanata sine die decizia primei transe a creditului de la Comunitatea Economica Europeana de 225 milioane dolari, 100 milioane dolari de la Japonia, 40 milioane dolari – Elvetia, 50 milioane dolari – Austria si Suedia la un loc, 20 milioane dolari – Canada. O alta amanare, de alte 450 milioane dolari, inainte de a avea evaluarea definitiva pe care nu o putem obtine, decat in urma discutiilor de la Bucuresti cu FMI. Este posibila suspendarea alocarii ultimelor doua transe din importul stand-by, totalizand 170 milioane dolari.
Din finantari colaterale si efectul asupra investitiilor straine rezulta urmatoarele: in semnarea acordului de credit cu Grupul japonez-britanic-canadian MORI AKINS, pentru 1 miliard dolari pe o durata de 20 de ani, pentru finantarea Centralei nuclearo-electrice Cernavoda, a Portului Constanta-Sud, a cresterii gradului de recuperare a scaderii titeiului din zacaminte. Anularea finantarii RODONER cu Grupul financiar MORI, sustinuta de guvern pentru functionarea unor importuri lunare de 20 milioane dolari. Suspendarea pentru finantarea exporturilor prin Grupul ABT CREDITANSTALT din Austria de 200 milioane dolari pana la sfarsitul acestui an.
Se semnaleaza ca sunt retineri de efectuare de investitii in Romania pentru o suma de 60 milioane dolari.
Vreau sa spun ce inseamna mai departe consecintele asupra bugetului administratiei centrale de stat, derivate din avantajele acordate minerilor si eventuala lor personalizare la nivelul intregii economii nationale, pentru ca exista deja semnale de la alte categorii care solicita drepturi pe care le-au obtinut minerii din Valea Jiului, aceasta insemnand practic indexarea cu 36,3% a veniturilor in conditiile inghetarii preturilor, care sa fie sustinute in totalitate de la bugetul administratiei centrale de stat.
In cadrul Regiei Autonome a Huilei se produce o crestere a deficitului bugetar de 1,4 miliarde lei fata de 72,2 miliarde lei, program ajustat la nivelul anului 1991, prin aplicarea in avans a indexarii de la 1 septembrie. Daca aceasta se extinde la intreg sectorul minier, deficitul se majoreaza, ajungand la 6,2 miliarde lei, deci 78,4 miliarde lei. Pe intreg anul, daca se generalizeaza la intreaga economie nationala, se creeaza un supliment de deficit de 44,6 miliarde lei, cumulat de 116,8 miliarde lei. Vreau sa spun ca trebuie obtinut avalul cu aprobarea Parlamentului, deoarece toate aceste sume ar urma sa se constituie in datorie publica, care ipotecheaza viitorul natiunii.
In continuare, as vrea sa ma refer la o serie de aspecte privind necesarul de emisiune monetara pentru deblocarea conturilor, in conditiile in care au fost prezentate de sindicatele miniere si de alte sindicate care le sustin.
Masa monetara necesara unei deblocari totale presupune o emisiune monetara de circa 200 miliarde lei, echivalent cu 29% din masa monetara existenta la finele semestrului I, din care 150 miliarde lei pentru acoperirea diferentelor intre creantele si datoria intreprinderilor si alte 150 miliarde lei pentru pierderile acumulate in 1991. Consecinta acestei emisiuni ar fi o expresie a inflatiei pana la sfarsitul anului cu peste 300% fata de nivelul de 192% realizat la sfarsitul lunii septembrie. Ciclul de refacere nu poate interveni mai devreme de 5 luni dupa toate estimarile facute, cu conditia ca acestea sa se realizeze pe baza procedurii impuse de Banca Nationala, respectiv prin deblocarea selectiva a intreprinderilor, intreprindere cu intreprindere, pornind din sectoarele prioritare ale economiei, asa cum s-a inceput de la 1 octombrie anul curent.
Mentinerea acestei politici impuse de angajamentul de a se da satisfactie minerilor din Valea Jiului ar insemna pentru 1992 o insertie de masa monetara de 2,4 ori mai mare decat in acest an, ajungand la o emisiune suplimentara de 480 miliarde lei si o noua accelerare a inflatiei de 53% in cursul anului viitor.
Cea mai grea problema priveste raportul dintre preturi si salarii. Angajamentul acestui guvern este ca incepand cu data de 5 octombrie sa inghete preturile pe o durata de minimum 90 de zile, potrivit Hotararii 464. Acest angajament in momentul de fata este pus in mare cumpana, deoarece preturile fara posibilitatea de inghetare a salariilor este un nonsens economic.
Din pacate, ceea ce s-a acceptat minerilor a fost cresterea salariilor, insemnand cresterea indexarii cu o suma de circa 7.000 lei pentru minerii muncitori si 5.000 lei pentru personalul TESA si suplimentar o crestere a sporului de periculozitate de 6.225 lei, adica creste cu 13.000 lei venitul realizat de minerii din Valea Jiului. Toata aceasta crestere fiind suportata pe deficitul bugetar. Se pretinde ca toate aceste avantaje sa fie generalizate in intreaga economie nationala.
Acesta a fost un punct din solicitarile Ligii sindicatelor si aceasta inseamna ca de fapt nici un buget sa nu mai poata sa aiba o ratiune economica atat timp cat nu poate sa realizeze venituri bazate pe activitatea economica propriu-zisa si sa trebuiasca sa fie tributar la nesfarsit hartiilor de valoare, respectiv banilor.
Vreau sa spun ca, in conditiile in care se generalizeaza efectul minerilor, indicele preturilor de consum cu amanuntul ar trebui sa creasca, daca aceste sporuri se trec pe costuri, asa cum va spuneam intr-o varianta, cu 325% pana la sfarsitul acestui an, fata de o inghetare a lor, asa cum a propus Hotararea 464, sau cu 375-385% daca ea se generalizeaza dincolo de sectorul minier, la intreaga activitate economica. Cele mai grave cresteri de preturi vor interveni in domeniul agriculturii, unde indicele de crestere a preturilor ar fi de 79% pentru generalizarea efectiva in intreg sectorul minier si de 177% in intreaga economie nationala. Acest lucru neindoios ca va provoca reactii sociale de amploare.
Cu privire la activitatea de comert exterior in trimestrul IV al acestui an, potrivit estimarilor bazate pe contracte si realizarilor din ultimele luni, anticipam realizarea unui export de 1.100 milioane dolari, fata de un necesar de import minim de 1,25 miliarde dolari. Deci in acest moment, in care exista plata obligatiei de 800 milioane dolari, esalonat pe urmatoarele 7 luni, deci se prefigureaza inca un deficit suplimentar de 150 milioane dolari.
Acest program de export si import este insa de natura sa fie posibil de realizat, pentru ca deficitul de 150 milioane dolari poate fi amanat la plata in perioada de dupa martie 1992. Si daca el se va realiza, atunci, din punct de vedere al balantei comerciale, situatia nu se va agrava. Dar fata de aceasta situatie a exportului si importului, imi permit sa atrag atentia asupra urmatoarelor consecinte vis-'-vis de programul de asigurare a populatiei cu energie si produse alimentare in perioada de iarna, respectiv intre luna octombrie a acestui an si sfarsitul lunii martie a anului viitor, ramanand in schimb programul la carbune si lemne de foc, pentru a asigura populatia in trimestrul IV si primul trimestru al anului viitor, deci ramanand aprovizionarea cu energie electrica si termica fata de programul adoptat de Guvern la inceputul acestui an, avand in vedere ca la gaze naturale, din cauza reducerii importurilor din Uniunea Sovietica, realizarile ar fi mai mici cu 60 de milioane.
In cursul trimestrului IV, pentru activitatea din intreprinderi, lucrurile se prezinta in felul urmator: in cursul trimestrului IV, productia de energie electrica se reduce de la 6.950 MW la (…), din care este afectat consumului industrial 3.874 MW. Resursele totale se diminueaza de la 7.841,7 milioane mc la 7.059 milioane mc, influentand consumul industrial in proportie de aproape 20%. Resursele de pacura se diminueaza ca urmare a reducerii exportului de titei si pacura, de la 2.674,2 mii tone la 1.091,1 mii tone consum industrial, reducand de la 2.339,1 mii tone programul initial la 834,6 mii tone.
In aceste conditii, volumul activitatii economice productive in industrie se estimeaza a se realiza la un nivel care va fi realizat doar in proportie de 70% fata de stadiul realizarilor din perioada anterioara si circa 60% fata de programul initial aprobat pentru trimestrul IV al anului curent.
Acest lucru va afecta grav urmatoarele sectoare: chimia, petrochimia, metalurgia feroasa si neferoasa, constructia de masini, materialele de constructii, industrializarea lemnului.
In consecinta, se pune problema disponibilizarii prin somaj a unui numar suplimentar fata de nivelul actual al somajului de 300 mii persoane in cursul unui trimestru, fata de cifra actuala de circa 180 mii someri, precizand, in acelasi timp, ca exista un numar de 147 mii persoane care nu stau pe fond de somaj, ci pe asa-zisul somaj tehnic, platit cu 60%.
As vrea sa ma refer in continuare la consecintele asupra posibilitatii sau imposibilitatii cursului de schimb al monedei nationale. In absenta surselor de finantare citate anterior, care sa sustina cursul monedei nationale unificat, asa cum a fost discutat in guvern cu doua sedinte in urma, posibilitatea de a realiza convertibilitatea este amanata sine die, decat daca nu se face o concesie majora in sensul de a se trece la un curs de schimb care sa fie fixat la nivelul cursului pietei interbancare din ultimele saptamani de tranzactii. Aceasta ar presupune o coborare a cursului de schimb la aproape 200 lei/dolar, care va antrena insa o cerere mare de lei si, in acelasi timp, va face importul de baza foarte scump, generand el insusi un proces de crestere a preturilor in economie, care nu va mai putea fi controlat vis-'-vis de influentele rezultate numai din generalizarea revendicarilor minerilor.
In legatura cu posibilitatile de obtinere a unor sume prin negocieri si intensificarea negocierilor si pentru recuperarea creantelor contractate, va informez ca la 30 iunie 1991 soldul creantelor externe ale Romaniei din export pe credite a fost de 2883 milioane dolari si ca in cursul semestrului l au fost recuperati din exporturile pe credite pe termen mediu si lung 91 milioane dolari, rate si dobanzi, din care 71,6 milioane prin importuri de marfuri convenite in principal din Egipt. De notat insa ca la aceeasi data Romania avea un sold al creantelor externe suplimentar de 304,5 milioane dolari, provenit din exporturi pe credite de sub un an.
O problema deosebit de grea cu care continuam sa ne confruntam este preluarea de catre stat si de bancile comerciale a pierderilor pe 1989-1990 ramase neacoperite la agentii economici cu capital de stat, precum si creditele neperformante.
Exista la aceasta data in Parlament doua pozitii diametral opuse. In Senat se cere ca o data cu deblocarea generala a platilor din economie sa fie preluate si pierderile ramase din 1989-1990 si creditele neperformante, inclusiv pierderile din 1991, iar la Camera Deputatilor exista fata de proiectul de lege inaintat de noi in cursul verii pozitia ca nici un fel de pierderi din 1989-1990 sa nu fie preluate pe datorie publica si fiecare din intreprinderile vinovate sa fie trecuta in faliment daca altfel nu se poate.
Cert este ca in absenta unei solutii la Parlament referitoare la aceasta problema, fenomenul de blocaj ramane. Intreprinderile continua sa plateasca dobanzi, grevandu-le in continuare balanta financiara.
In linii mari, acestea sunt efectele pe care le constatam la aceasta ora in urma interventiei diverselor forte in Bucuresti, care au determinat inclusiv caderea Guvernului, si fata de acestea, perspectivele lor de solutionare in lipsa unor resurse de finantare sunt mult indepartate.
Dl Petre Roman: Multumesc domnului Dijmarescu pentru modul cum a prezentat situatia. Este o lucrare remarcabila, facuta intr-un timp atat de scurt. Aceasta arata ca noi am dispus de o capacitate profesionala si de o competenta certa. Este foarte clar alcatuit materialul si parerea mea este ca cele rezultate de aici trebuie sa le spunem tarii. Mai departe, nu are rost sa ne lamentam in nici un fel, pentru ca guvernul care trebuie sa apara va fi confruntat cu aceste rezultate. Asa cum am spus-o si tarii, in masura in care acest guvern este continuatorul reformei si este decis democratic, el are o sansa. Daca nu este pe deplin continuatorul reformei si nu este pe deplin democratic, el nu are nici o sansa. Acest lucru l-am declarat si cu putin timp in urma la Radioteleviziune si urmeaza sa apara atat la radio, cat si la televiziune.
Este cert ca toata lumea trebuie sa stie ca trebuie sa iesim din confuzie si minciuna. Ce s-a intamplat in aceste zile nenorocite a fost un abces care a crapat, dar, daca puroiul nu este curatat, infectia va persista. Deci trebuie sa dam afara toate aceste celule care poate sunt canceroase, care risca sa dea Romania inapoi.
Ceea ce avem noi de facut acum este sa asiguram stabilitatea tarii. Sigur, noi, acest guvern, semnale politice decisive nu vom putea da acum, noi am dat niste semnale politice foarte importante si care ne-au fost reprosate, si nu intamplator mi s-a spus ca de ce am cerut distantarea de dl Barladeanu si de dl Martian, ca aceasta este o grava acuzatie; ca de ce am facut liberalizarea preturilor si de ce am facut privatizarea. Mai pe drept, de ce am facut Revolutia! Aceste reprosuri mi-au fost facute evident in primul rand de dl Barladeanu in mod direct, dar, din pacate, mi-au fost facute in ceea ce priveste luarea de pozitie fata de incetinelile la care a fost supusa reforma – probabil dintr-o anumita grija fata de ce se intampla si de dl presedinte, dar, desigur, semnalele cele mai dure, sub forma amenintarii, au venit de la dl Barladeanu si dl Magureanu, lucru pe care l-am spus public. Dl Magureanu si-a permis ca in calitatea de director al SRI sa actioneze ca un fel de al doilea presedinte, sau mai exact ca adevaratul presedinte al tarii, spunand ca o sa vedem noi ce o sa se intample, ca trebuie schimbat guvernul din radacina. El ne-a dat tuturor lectii: si poporului, si Parlamentului si Guvernului.
Din acest punct de vedere pot sa spun ca este mai rau decat pe vremea lui Ceausescu, pentru ca pe acea vreme seful Securitatii nu-si permitea sa ia atitudine publica si personala si sa dea lectii tarii.
Presedintele tarii nu si-a permis sa faca asemenea aprecieri. In legatura cu guvernul a facut aprecieri mascate, ponderate, si in orice caz nu au facut aprecierea ca vor iesi oamenii in strada, dimpotriva. Ei bine, el si-a permis. Eu cred ca fata de aceasta trebuie sa luam atitudine publica, pentru ca noi am fost pusi la index – de catre cine? De catre seful Securitatii! Inca o data o spun ca este mai rau ca pe vremea lui Ceausescu, el controleaza totul si sa nu uitam ca el a refuzat categoric sa predea dosarele Securitatii. Cu alte cuvinte, am eu cu ce sa va santajez. Eu de ce zic ca este bine sa luam atitudine publica, pentru a nu lasa sa planeze vreun dubiu sau sa apara cine stie ce lucruri, pentru ca vor incerca sa instrumenteze cine stie ce. Principala lor activitate in tara nu a fost aceea care le revine, pentru ca SRI este o institutie foarte importanta in orice stat, are sarcina de a anihila orice incercare care pune in pericol securitatea statului, ci de a depista pe reformisti, pe democrati. Aceasta este realitatea. As vrea sa va spuneti parerea in legatura cu aceasta treaba. Cred ca fata de acea declaratie politica facuta in Parlament nu trebuie sa stam linistiti. Eu nu am stat linistit, am spus-o aseara. Dl Plesu intamplator stie ca aceasta a fost o veche preocupare a mea. Am scris niste note in legatura cu acest lucru si am tinut sa le spun domnului Plesu la un moment dat, dar nu am vrut sa produc prea mari valuri.
Erau ganduri de-ale mele pe care am simtit nevoia sa le pun pe hartie, ele exista si la nevoie pot fi date publicitatii. Dar domnului Plesu a trebuit sa i le spun, mai ales atunci cand si-a cerut demisia si eu i-am cerut sa-si continue misiunea pe care o are in guvern.
Ar trebui sa ne gandim foarte serios, pentru ca orice fel de slabiciune din partea noastra ar putea insemna cine stie ce. Aici, la acestia, nu exista nici un fel de mila sau altceva, ei stiu decat toporul!
Apoi, ar trebui sa luam o hotarare in legatura cu o chestiune de politica economica. Trebuie sa refuzam categoric ideea de a bloca preturile in conditiile in care au luat-o razna salariile, cu atat mai mult cu cat blocarea preturilor este foarte rea, contravine intregii reforme. Ceea ce spuneam noi, cu blocarea preturilor, era o masura care putea fi inteleasa. Dar acum sa spunem: gata, blocati preturile si ei sa ceara salarii cat mai mari, fara munca, nu se poate. Asupra acestei chestiuni trebuie sa luam o pozitie clara si ferma.
Dl Traian Basescu: Legat de afirmatiile socante facute in Parlamentul Romaniei de catre directorul SRI, dl Magureanu, mi-a placut reactia parlamentarilor, dar din punctul nostru de vedere afirmatia dlui Magureanu nu poate sa ramana fara riposta. Dvs. stiti foarte bine ca, la un moment dat, exasperat de niste note informative care aveau rolul sa blocheze niste lucruri in transporturi, am avut o reactie pe care v-am spus-o si dvs., pentru ca mi se sugera mereu din partea acestui serviciu incompetenta, hotia unor oameni foarte cinstiti pe care ar fi trebuit sa-i schimb. Aceasta reactie a mea am scris-o si v-am inaintat-o. De asemenea, au fost cateva actiuni care urmau sa probeze o activitate efectiva in noile conditii economice, printre care mentionez achizitionarea de vagoane, de tehnica de supraveghere a zborului pentru aeroporturi – toate au incercat sa fie denigrate prin informatii de genul: “Dl nu stiu care nu stiu ce a facut”, in asa fel incat sa ne faca sa intarziem lansarea acestor actiuni, a acestor programe.
Dl Petre Roman: Asa s-a intamplat cu toate sectoarele. Unele din ele le-am trimis la ministere, pe altele nu, dar i-am atras atentia dlui Magureanu ca aceste permanente incercari de a lovi in guvern si membrii sai sunt impotriva tarii. I-am spus-o foarte clar.
Dl Traian Basescu: Aceste lucruri m-au ingrijorat foarte mult in activitatea ministerului pe care-l conduc. Foarte neplacut este ca parte din ele au doar intentia sa plateasca niste polite. Daca sunt niste oameni care au avut candva o coloana vertebrala dreapta – exemplu, seful SNCFR Ð, acesta este acum torpilat sistematic prin diferite note, cu toate ca acesta vrea sa puna putina ordine acolo.
Dl Petre Roman: Toti oamenii care nu raspundeau la comenzile lor erau considerati corupti, iar oamenii lor erau prezentati in roz.
Dl Traian Basescu: In ce ma priveste, imi este greu sa nominalizez un varf, dar uneori am avut senzatia si chiar certitu-dinea ca acest serviciu, in loc sa ne ajute cand aveam nevoie de informatii – pentru ca i-am intrebat adesea care este atmosfera in port si ne-au promis ca ne dau informatii in timp util si nu au facut-o, mai mult ne-a dezinformat sistematic.
Dl Petre Roman: Trebuie sa intelegem totusi ca acest serviciu nu a functionat de capul lui. Repet, am primit rapoarte in legatura cu toate ministerele; informari despre Ministerul Culturii, despre Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamantului. La Cultura spuneau ca este folosita dreapta reactionara, la Ministerul Sanatatii ca este coruptie, la Ministerul Invatamantului ca sunt folositi unguri, la Ministerul Comertului ca este debandada. In ce priveste Ministerul Apararii a fost cel mai grav, pentru ca au dat o informatie ca armata a tras in evenimentele care au avut loc in civilul acela, ca armata ar fi de vina. Sigur, este o actiune descreierata, dar a fost posibil acest lucru si faptele sunt concrete.
Astea sunt fapte concrete. La toate ministerele s-a intamplat treaba aceasta. La Justitie, ca judecatorii nu sunt controlati de ministru. Acestea sunt informatii care mi-au parvenit mie. Dar sunt alte informatii care nu parveneau decat presedintelui. Mai erau unele care mergeau numai la ministere.
Dl Traian Basescu: Eu de cate ori am cerut SRI-ului care este atmosfera in Regionala Iasi nu am primit nimic.
Dl Petre Roman: Cu minerii aceasta a fost. Tot timpul se spunea ca solicita cutare si cutare. Nu se poate. Este in pericol siguranta statului, prin ce si cum? Aceste date, aceasta treaba ar fi trebuit sa o faca SRI, nu sa nu-mi dea mie lectii si sa dea sentimentul de instigare.
Dl Traian Basescu: Si mai este un lucru semnificativ, care este bine sa-l stie toti colegii. Atunci, cand ne framantam noi la Cotroceni cum putem sa oprim trenurile la Craiova si pentru o ultima discutie le-am tras pe linia de marfa, eu am solicitat in mod expres o interventie a trupelor specializate ale SRI pentru deblocarea locomotivei de sub supravegherea minerilor. S-a spus ca nu pot acuza de terorism 2.000 de oameni. Dar era vorba de trei-patru mineri, care se aflau pe locomotiva si exercitau un act de terorism. Va pot afirma ca am declaratiile mecanicilor care au si stat cu cutitul la gat si declaratiile privind amenintarile in care incepuse sa numere: 5 minute, 4 minute, 3 minute – daca nu-i aduc locomotiva Diesel, precum si declaratiile sefului de tren la Cotofeni.
Dl Petre Roman: Elementul acela a fost hotarator, pentru ca acolo am decis ca nu poate fi vorba de demisie in conditiile in care acestia au devenit teroristi. Azi-dimineata putea fi vorba de asa o solutie. Acum nu mai poate fi vorba, pentru ca suntem in fata unui act de terorism si daca cedam, inseamna ca acest act dispare. Am spus lucrurilor pe nume, ca se fac vinovati de Legea sigurantei statului…
Dl Doru Ursu: Trebuie sa precizam: s-a spus aici despre caderea Guvernului. Vreau sa lamurim urmatoarea chestiune: nu este vorba de retragerea noastra, de frica si sub presiune. Trebuie sa se demonstreze ca suntem aici nu pentru a mentine puterea in tara, ci pentru a exista un guvern acum.
Dl Petre Roman: Perceptia aceasta exista.
Dl Doru Ursu: Sa deschidem portile unei variante noi.
Dl Petre Roman: Evident, aceasta era evolutia normala. Am pus la dispozitia presedintelui mandatul, sa discute acest mandat Parlamentul. Daca Parlamentul spunea: vine o noua formula de guvernamant, sau: ati fost si trebuie sa ramaneti. Dar orice act de acest tip, daca nu este cu caracter constitutional, este extrem de periculos prin consecintele sale pentru viitor. Formula pusa acolo, totusi, continea doua lucruri extrem de importante, impreuna.
1) Ceea ce se intampla sunt acte de vandalism.
2) Daca este criza, vrem o solutie politica, logica. Aceasta inseamna ca suntem si fermi, si democrati.
Mi se pare ca nu este nici un fel de entorsa.
Pana acolo totul a fost corect si eu am refuzat sa mai fie vorba de democratie intr-un fel, in momentul cand dl Basescu mi-a demonstrat ca avem de-a face cu acte de terorism.
Dl Traian Basescu: Dupa parerea mea, SRI-ul nu a sprijinit acest Guvern cu informatii. Eu nu am simtit aceasta sursa de informatii, care ar fi trebuit sa ne ajute pe fiecare in ministerele lui. A fost un factor de confuzie. Ca o noutate acum, nu vreau sa ma plang, pe copilul meu nu-l primeste la scoala. Este in clasa a cincea, a nimerit la o clasa in care se face pictura, dans si alte chestii. L-am mutat in alta clasa si, daca a auzit ca a cazut Guvernul, nu-l mai primeste la clasa. Evident, a fost o gluma.
Dl Bogdan Marinescu: Domnul ministru Spiroiu si domnul ministru Ursu, ati folosit in timpul evenimentelor autosanitare, care sunt in dotarea Armatei sau a Ministerului de Interne la Gara Baneasa si la Televiziune?
Dl Niculae Spiroiu: Eu da. Mi s-a cerut sa transport doi mineri raniti de la Spitalul Militar la tren. Le-am folosit ca mijloc de transport.
Dl Bogdan Marinescu: Nu pentru acordare de ajutor?
Dl Niculae Spiroiu: Nu. Ca mijloc de transport. Si un microbuz. L-am folosit sambata, pentru a transporta la Petrosani trei raniti.
Dl Bogdan Marinescu: Sunt niste informatii pe care le controlez acum, ca au fost niste autosanitare verzi, cu cruce rosie, la care s-au facut niste vaccinari impotriva holerei.
Dl Petre Roman: Vaccinari impotriva holerei? Ce efect au? Poate sa fie droguri.
Dl Doru Ursu: Acum se strang informatii foarte multe, pe care le aduna cei de la Sanatate, le aude lume multa sau un om de pe strada si ele sunt preluate de intreaga opinie publica – si nu sunt verificate. Este nevoie de calm, de liniste. Cred ca este bine sa nu punem problemele disparat ale unor stiri sau informatii. Nici nu este firesc sa se dea acestea. Eu am prevenit, hai sa ne strangem asupra acestor chestiuni.
Dl Andrei Plesu: Simt nevoia sa va spun urmatoarele lucruri:
1) Simt nevoia sa spun ca tot ceea ce apare la iveala, atat de transant, in legatura cu o parte a serviciilor de la SRI a fost mai mult sau mai putin prezent in atmosfera tarii, de la bun inceput, de dupa Revolutie, si ca eu personal trebuie sa spun ca, intr-o anumita masura, eu si noi am facut jocul in mod inconstient al acestor elemente, amanand problema aceasta ca fiind secunda, neluand in seama aceasta problema in gravitatea numai conturata si lasandu-ne surprinsi intr-o forma de criza, pe care nu am luat-o in serios. Eu personal ma simt vinovat de aceasta chestiune si nu cred ca nu putem sa nu ne asumam o oarecare vina strategica. Noi am avut – ma refer la putere in general, mai nedefinit, mai curand pe concentrare, pe ceea ce definim, si un lucru comun destabilizator, care de multe ori se dovedeau niste naturi politice zgomotoase, dar nule ca efect. Toata aceasta multime de agitati sau formatii politice, care aveau un statut clar si care nu aveau, in fond, nici un fel de forta si consistenta.
Si in acest timp, acum, putem spune cu mai multa precizie cine sunt adevaratii destabilizatori.
Cand mie mi s-a spus de catre oameni de cealalta parte, unii dintre ei vechi prieteni ai mei, ca Securitatea este inca puternica, eu solidar cu opinia Guvernului, din care fac parte, m-am certat cu multi dintre ei si le-am spus sa termine cu aceste lucruri, cu aceasta nevroza. Ei au avut dreptate. Faptul ca nu am avut o orientare precisa imi da o senzatie neplacuta. Cred ca prin neatentia noastra, am facut jocul acestor elemente. Eu pretind ca si acum riscam sa gresim in continuare. Noi nu putem sa confundam lupta politica care este o lupta pentru putere intotdeauna si are cel putin doua componente.
Componenta promisiunii. Orice formatiune politica care vrea sa ia puterea promite. Si in America se intampla asa ceva. Si in Franta, in toata lumea.
A doua componenta este atenuarea adversarului; aceasta o vrem toti, indiferent pe ce cai. Aceasta este. Multi o fac cu mijloace imposibile. Si noi o facem poate cu mijloace imposibile pentru altii. Nu trebuie sa confundam aceasta lupta politica cu probleme de alta natura. Nu cele pe care noi am mizat si in jocul carora am functionat. Nu am motiv sa fiu precaut. Am discutat despre SRI, despre Magureanu Virgil. Cine are putere asupra lui? Noi avem vreuna? Noi nu putem decat sa ne lamentam ca nu a fost frumos, dar aceasta nu schimba lucrurile.
Cine are putere asupra lui nu socoteste ca lucrurile sunt destul de grave, ca sa treaca la o masura ferma, si vreau sa spun deschis ca-mi asum cu titlu personal aceste declaratii, ca am fost contrariat de doua manifestari ale institutiei prezidentiale. Una a fost discursul care s-a tinut la Casa Elisabeta, facut pentru diaspora, unde a fost o vorbire despre idealurile socialismului, care pentru mine a fost ceva naucitor. Acest discurs nu contesta autenticitatea si nu pune la indoiala o credinta fundamentala. Dar am inceput sa nu mai inteleg, cum este posibil, sa nu-ti dai seama ca macar tactica, asa ceva nu se face in Romania. Nu se poate face. Ce inseamna idealurile socialismului? Unde s-au intrupat vreodata? Nu a dat roade decat acolo unde nu s-a vorbit de socialism. Acolo este ceva socialism real. In tarile capitaliste. In cele de se tot vorbeste despre idealurile socialismului nu s-a tinut o bucatica de ideal socialist. Este o chestiune despre care nu se poate vorbi la nesfarsit, ca idealurile sunt frumoase.
Daca dupa 70 de ani ele nu sunt decat frumoase si nu le-am vazut decat cu ochii, de ce o tinem cu aceasta chestiune?
In al doilea rand, vreau sa-mi arat dezamagirea asupra felului cum s-a anuntat noul prim-ministru. Au fost violente extraordinare, a fost terorizat Bucurestiul iarasi. Cade un guvern. Demisia nu trebuie sa fie ca ceva funerar, dar nici ca o nunta. Nu este normal sa mi se anunte ca s-a schimbat cu un fel de piosenie, de zambet si apoi o vorbire care creeaza suspans si apoi sa spui STO-LO-JAN. Era ceva destul de vesel ca atmosfera, pentru situatia din tara, care era incarcata. Nu este vorba de celalalt prim-ministru care pleaca si cel care vine, care nu este deloc un om zglobiu si nu vreau sa fiu in pielea lui; cand aud ce preia mi se pare un lucru eroic.
O ciudata lipsa de tact mediatic cel putin sa anunti asemenea atmosfera, un asemenea tip de imprejurari ale puterii cu un fel de veselie retinuta. Pe mine m-a stupefiat. O spun foarte deschis.
O ultima chestiune este de ordin practic. Spuneam ca nu avem putere. Vreau sa intreb, cata putere mai avem? Adica as vrea sa incercam sa circumscriem exact ce mai avem de facut si cat timp. De unde mai avem autoritate, cand acum nu ne mai asculta nici portarul?
Dl Petre Roman: Cred ca obligatia noastra numarul 1 este sa spunem ca aceasta este situatia.
Dl Andrei Plesu: Categoric. Dar intrebarea este ce se intampla in pasul urmator, pentru ca noi nu putem face nimic, si pana vine cineva care sa poata face ceva este o perioada foarte neclara, iar ceea ce emana de la Presedintie este o atmosfera de oarecare buna dispozitie. Eu ma aflu intr-o situatie paradoxala. Pot sa demisionez dintr-un guvern in picioare, dar nu pot sa demisionez dintr-un guvern demisionar. Este un paradox. Pe de alta parte, eu ma simt intr-o stare foarte nebuloasa, ma simt foarte prost plasat, mijloace am foarte putine, autoritate practic nu mai exista atat timp cat noi suntem doar pentru treburi curente pana vine urmatorul guvern. De altfel, a fost un guvern in Italia care, dupa ce a devenit demisionar, a guvernat mai mult decat ca guvern legitim.
Dl Petre Roman: Asa este. As vrea sa spun niste lucruri care intr-un fel sa incerce sa lamureasca intrebarile dl Plesu si, in al doilea rand, sa dea o explicatie in legatura cu ceea ce s-a intamplat. Am ezitat daca sa va spun sau nu, dar cred ca trebuie sa va spun, pentru ca tot ce am construit am construit impreuna cu dvs., si toate raspunderile mari le-am luat impreuna. In primul rand, eu cred ca nu trebuie sa ne simtim intr-o nebuloasa deloc, pentru motivul foarte simplu ca noi suntem un guvern curat, cinstit, democratic si care a facut reforme in Romania. Daca avem constiinta acestui fapt, nu trebuie sa avem nici o nebulozitate. Ce am facut facem si acum, fara sa ne asumam angajamente foarte transformatoare pentru ca, evident, nu trebuie sa ipotecam sansele guvernului care urmeaza, dar sa fim noi in sine nebulosi, nu avem motive.
In ce priveste vinovatia fata de faptul ca nu am luat atitudine cu SRI-ul, am spus, nu ati facut referiri la aceasta chestiune, dar va amintiti ca au existat aceste framantari. Atunci sa stiti ca am scris in doua randuri domnului presedinte, doua scrisori, una in februarie si alta in aprilie, in care i-am cerut sa ia atitudine. Dansul a incercat sa-mi explice ca lucrurile nu stau asa, ca de fapt pericolul destabilizarii vine de la dreapta etc.
Noi, acum, constatam ca aceste partide, pe care le vedeam destabilizatoare – PNTCD, PNL si acum Alianta Civica – sunt partide care, de fapt, au avut o slaba audienta in randul poporului. Se pune problema daca ar fi fost tentate sa dea o lovitura de forta. Au fost si asemenea lucruri, din pacate. Dar capacitatea lor de a face asemenea rasturnari este cu totul si cu totul redusa.
Pe de alta parte, vreau sa spun un lucru pe care l-am limpezit in aceste zile si care mi se pare fundamental. Domnii acestia de la PNL, PNTCD si asa mai departe au fost sau nu victime ale comunismului? Au fost, nu avem nici o indoiala. Pai, este posibil ca dupa ce au fost victime ale comunismului sa mai fie inca o data victime, dupa ce a disparut cauza? Aceasta nu se poate! Aceasta este impotriva oricarui simt al istoriei, este impotriva istoriei! Aici am gresit noi.
In legatura cu luarea de pozitie a presedintelui privind ideologia socialismului, eu cred ca dansul vroia sa vorbeasca de ideea socialismului occidental, de tip Brandt sau Mitterrand, dar felul cum a facut-o cred ca a creat o impresie contrara. Insa, asa cum l-am putut cunoaste pe dl presedinte, mie mi s-a parut ca acesta a fost un anumit mesaj.
Si acum, chestiunea despre care vroiam sa va spun. Azi dimineata, pe la ora 11, am primit un telefon de la dl Muravski, care mi-a spus ca m-a cautat de mai multe zile ca sa-mi explice ceva foarte simplu. Stiti ca a aparut la un moment dat un fel de reclamatie ca Petre Roman a zis ca Romania este gata sa se uneasca cu Republica Moldova. Era fals. Pozitia mi-am spus-o si am aratat ca moldovenii de acolo au rezistat sovietizarii, au rezistat deportarii, si-au pastrat sufletul romanesc, ei au reusit sa se elibereze si tot ei hotarasc. Niciodata nu am spus ca Romania este gata sa se uneasca cu Republica Moldova. Dl Muravski mi-a atras atentia ca a vrut sa-mi transmita ca acesta este un semnal. Mi-a spus: “Acesta este un semnal, urmeaza un atac decisiv impotriva dvs., pentru ca si la noi s-a dat atacul. Ieri am fost obligati sa negociem in prezenta unei Delegatii de deputati rusi. Noi nu am crezut niciodata ca ati spus ca Romania vrea sa se uneasca cu Republica Moldova, doar vroiam sa va atragem atentia”. Din pacate, acest mesaj nu a ajuns la mine la timp si chiar daca ar fi ajuns, ma intreb ce as fi putut face in plus fata de ceea ce am facut.
Dl Adrian Severin: In primul rand, eu pot sa confirm ca am vazut notitele dvs. in legatura cu SRI si de asemenea stiu despre cele doua scrisori care au fost trimise domnului presedinte, mai bine zis institutiei prezidentiale. Deci, cunosc foarte bine atat documentul in substantialitatea lui, cat si in continutul de idei. As putea sa adaug informatii pe care le cunosc. Au fost urmariti chiar membri ai guvernului, s-au facut note referitoare la relatiile dintre noi. Eu insumi am citit o asemenea nota care se referea la relatiile dintre mine si dl Dijmarescu, puse intr-o lumina destul de aiurita, dar aceasta nu are nici o importanta. Important este ca doi membri ai guvernului sunt tratati astfel intr-o asemenea nota.
Dl Petre Roman: Dl Stoica a descoperit concret ca a fost urmarit.
Dl Adrian Severin: Dl Stoica a fost urmarit pe strada cu cine se intalneste si ce discuta.
Dl Petre Roman: Da, pe la Piata Unirii. Dl Spiroiu a fost si dansul urmarit, dar armata nu se joaca si dansul i-a arestat si i-a predat. A doua zi SRI-ul i-a trecut in rezerva.
Dl Neculai Spiroiu: I-am arestat pentru ca prima data m-au reclamat la dl presedinte ca armata este aceea care strica relatiile Romaniei cu alte tari, pentru ca ii urmareste pe atasatii militari. Or, aceasta era informatia pe care am dat-o eu domnului prim-ministru ca atasatul militar american mi-a spus ca a fost urmarit. Ca sa-i demonstrez domnului Magureanu, cand m-au urmarit, i-am prins si arestat si i-am spus ca data viitoare nu-i mai predau SRI-ului.
Dl Adrian Severin: De asemenea, probabil si Ministerul de Externe, dar si eu si dl prim-ministru ne-am confruntat cu plangeri de la ambasade ca oamenii lor sunt filati permanent. Macar nu au incercat sa-i urmareasca pe cei care savarseau acte impotriva securitatii statului, ei urmareau pe toata lumea. Si modul nostru de lucru a aparut pe aceste note, in sensul daca suntem suficient de fermi sau nu cu subalternii nostri. De asemenea, asa cum rezulta si din ultimul discurs al domnului Magureanu, informatii nu ni s-au dat, dar indicatii politice da. Ni s-au dat informatii pe baza de politica de panica. Pe de alta parte, pot sa completez cele spuse de dl Basescu, ca, in timp ce la Cotroceni mai multi dintre noi incercam sa gasim solutii pentru oprirea acestei noi mineriade, s-a pus problema din nou a interventiei acestor trupe speciale ale SRI-ului. Dl Neagu, de altfel, propunea sa se opreasca intr-un anumit mod aceste trenuri, dar bineinteles nu s-a facut nimic in acest sens. Aceste exemple ar putea sa continue. Am dat exemplele respective pentru a arata amploarea problemei.
I-as spune domnului Plesu ca prietenii dansului nu au avut intru totul dreptate, pentru ca nu este vorba de vechea Securitate, ci de o neo-Securitate, care a preluat vechile metode, au simtit gustul puterii si li s-au trezit acelasi apetit si aceleasi optiuni. Deci, intr-un fel, fosta Securitate, mai mult sau mai putin, s-a reorganizat sau dizolvat, dar, din pacate, altii au format o noua Securitate, folosind experienta lor mai veche.
Invocam la inceput aceste note si scrisori si probabil nu sunt singurele, iar raspunderea este in cel mai bun caz impartita. Ma intreb si acum de ce am fost obligati sa adoptam jumatati de masura, inclusiv in reforma economica, de ce in permanenta – si nu ma refer numai la reforma – de ce aceasta reforma a fost mereu franta, mereu am avut de-a face cu aceiasi si aceiasi factori de franare? Cred ca inclusiv in plan legislativ suntem cu cateva luni in intarziere, care se dovedesc acum fatale, macar si pentru faptul ca minerii au venit in pragul iernii, pentru ca am avut de-a face si cu acest SRI si cu anumita atitudine din partea institutiei prezidentiale. Eu inteleg foarte bine preocuparea si buna-credinta ale domnului presedinte de a evita excesele, insa un lucru este mai important decat aceasta – respectul institutiilor democratice ale tarii, respectul legii si al separatiei puterilor, cu toate subcomponentele lor. Presedintele prezideaza, guvernul guverneaza! Si daca noi avem de dat un raspuns altei intrebari a dlui Plesu, ce anume vom face acum, cred ca lucrul pe care il putem face, sugerat si de dl prim-ministru, inca in functie pentru mine, este de a incerca sa facem din aceasta predare catre noul guvern o adevarata predare de stafeta si in acelasi timp sa clarificam lucrurile incat aceasta mostenire, si asa destul de grea, sa fie cat mai mica.
Chiar daca noi nu putem sa demitem conducerea SRI-ului, care din rea-vointa sau din orice alte motive, a permis acestei neo-Securitati sa se nasca, noi trebuie sa informam corect tara vizavi de experienta pe care o avem si sa cerem celor in drept sa ia masuri pentru ca cei care vin dupa noi nu vor mai putea face nimic. In al doilea rand, trebuie limpezita si aceasta relatie cu institutia prezidentiala. Fiecare isi are convingerile sale ideologice, si le poate exprima, dar in orice caz guvernul viitor trebuie lasat sa guverneze.
As ruga ca acest lucru sa ramana cat de cat intre noi, mai ales ce voi spune acum. Nu este posibil intr-un stat democratic ca Procuratura Generala, care vrea, in fine, sa ia o initiativa si vrea sa dea un comunicat, cand minerii vandalizeaza orasul, ca vor fi fermi si sa anunta ca toti raufacatorii vor fi trasi la raspundere, si ca procurorii, sub ploaia de pietre si bate, au initiat procedura, deci nu este posibil ca institutia prezidentiala sa intervina la Televiziune pentru oprirea comunicatului Procuraturii Generale. Este inadmisibil pentru ca Procuratura incerca sa intre in legatura cu acestia.
Pe de alta parte, vreau sa va spun de permanentele interventii ale unor consilieri ai acestei institutii, in timp ce incercam sa ne strangem puterile, ei au atacat si au inceput acuze la adresa guvernului pe baza asa-ziselor informatii pe care le culegeau din partea sindicatelor. Stiti bine la ce ma refer, este vorba de consilierul Iosif Boda, care ne-a spus ca guvernul este ca si condamnat, ca toate sindicatele sunt impotriva guvernului, dar ca la chemarea ALFA si a altor sindicate nu au iesit decat in jur de 2.500 de oameni, aceasta nimeni nu a mai spus-o pentru a se vedea despre ce realitati este vorba.
Faptul ca sindicatele au discutat la guvern si dupa aceea s-a discutat si la Presedintie cu consilierii acelasi lucru si ca li s-a dat cate ceva, aceasta a fost una din sursele de dezordine si pierdere de autoritate a institutiilor statului.
Sunt doar doua exemple si cred ca aceste lucruri trebuie intr-un fel sau altul declarate limpede si trebuie sa rezolvam aceasta problema inainte ca urmatorul guvern sa fie sacrificat asa cum a fost sacrificat guvernul nostru.
Dl Adrian Severin: Am luat act de ce a spus dl prim-ministru si in povestea cu Moldova de dincolo de Prut, dar sunt un ansamblu de factori care s-au interconditionat si au dat impresia unei situatii de criza, la care noi practic nu am mai facut fata, si este pacat ca acest guvern este impiedicat, a fost impiedicat, in momentul cand mai era un pic si am fi stabilit cel mai mare record din tarile zonei si am fi dus la indeplinire programul nostru, asa cum am promis.
Dl Petre Roman: Caruia trebuie sa-i facem fata.
Dl Victor Babiuc: Mi se pare ca suntem datori cu un efort de clarificare si recunoastere a opiniei publice, in legatura cu ce au facut aceste persoane si institutii. Ma refer in primul rand la Raportul dl Eugen Dijmarescu, care trebuie sa fie facut public si sa raspundem dl Barladeanu, sa se raspunda SRI-ului. Am pus o problema importanta: ce-i de facut in legatura cu SRI-ul. Nu este suficient sa spunem ce au facut si ce trebuiau sa faca. Sa incercam sa determinam opinia publica sa determine reorganizarea acestei institutii, in locul si modul in care trebuie sa functioneze. Pentru ca daca o informam in continuare ca o mentinem in subordinea Parlamentului, nu este in subordinea nimanui.
Vor face in continuare ce vor crede de cuviinta. In Romania, SRI a fost la Ministerul de Interne, apoi la Ministerul Justitiei. Sa se gaseasca loc la un minister, pentru ca ei trebuie sa serveasca, in primul rand, Executivul si dupa aceea alte institutii ale tarii.
Dl Petre Roman: In ultimul interviu inainte de evenimente, pe care l-am dat unui ziar din Viena, a fost in legatura cu vizita ce urma sa o fac in Austria si mi se pare ciudat ca a fost pus pe tapet in momentul cand a inceput dezordinea in Petrosani. Mi se tot repeta: stim, trebuie sa plecati la Viena. De unde stiau minerii de aceasta vizita, care nu fusese anuntata si care era in centrul informatiilor lor? In acel interviu mi s-a spus de catre ziarist: Domnule prim-ministru, sunteti constient ca sunteti singura tara din Europa si lume democratica unde SRI nu este in subordinea Guvernului, a Executivului? I-am raspuns: Asa este, evident. Noi contam pe faptul ca se democratizeaza. Controlul il face Parlamentul.
Ziaristul a repetat: Domnule prim-ministru, hai sa nu ne jucam, care sunt consecintele, este singura tara.
Dl Gheorghe Stefan: Lucrurile care sunt legate de SRI s-au vazut. Si eu de multe ori l-am anuntat pe dl Magureanu ca unele informatii sunt false. Existau foarte multe informatii in care stiam despre ce este vorba si acolo apareau pe dos. Vreau sa stiu un lucru: s-a promis minerilor si sunt insirate niste lucruri acolo cu cresteri de salarii, ieseau cam vreo 13.000 lei, pe care ii vroiau minerii in plus. Cine a promis acest lucru, ca eu nu stiu sa se fi negociat cu Guvernul?
Dl Petre Roman: In ultimul comunicat, acela pe care l-am semnat cu ei in 23 septembrie, se spunea clar ca unele din cresterile respective se fac pe seama resurselor financiare interne ale regiei. Din acest punct de vedere, daca regia isi asuma aceste cresteri de salarii, era treaba lor, desi nu era numai a lor, era si a noastra, dar, oricum, pana se rezolvau niste lucruri pe investitii, sa incepem un larg program de reasezare a sectorului minier, care este foarte prost reasezat in Romania. Atat si nimic altceva. Noi avem oricum o situatie grava si aveam obligatia a ceea ce am convenit la 18 septembrie prin acel acord semnat.
Dl Eugen Dijmarescu: Fac o precizare:
1) Conducerea Regiei Autonome a Huilei, cu Cozma, a venit la Guvernul Romaniei de la Cotroceni, nu din Valea Jiului. Consilierul prezidential Iosif Boda a plecat dupa evenimente in Valea Jiului, de unde a transmis la Guvern, ca instructiune, aplicarea acordului, care bineinteles nu a fost luata in considerare. Aceasta pentru a se intelege maniera de lucru. Cine pe cine incurajeaza. De ce negocierile care s-au desfasurat la Guvern nu au cuprins si Liga din sindicatele miniere?
De ce Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului nu a vrut sa participe la Comisia mixta Guvern-sindicate, nu a vrut sa discute fata in fata cu Guvernul? Si de fiecare data si-a luat un tert arbitru? Acestea sunt interese care merg dincolo de scopul pe care acest Guvern l-a afirmat. Democratia inseamna respectarea partenerului de discutii. Or, acest Guvern nu a fost respectat de nici una din parti.
In al doilea rand, faptul ca i s-au impus, sub presiunea din strada, cu pietre, adoptarea sau concedarea la unele lucruri care in mod vadit sunt acum acelea pe care le asteptau ceilalti, va informez ca presedintele mi-a spus, ieri de dimineata, ca de ce se temeau sa nu se intample s-a intamplat. Celelalte sindicate cer acum aceleasi revendicari pe care le-au primit cei din Valea Jiului.
Dl Gheorghe Stefan: Noi suntem pusi in fata unor situatii care au fost negociate. Este vorba acum de celalalt Guvern, care vine.
Dl Petre Roman: Este vorba de orice guvernare.
Dl Andrei Plesu: Mi se pare foarte important ce a propus domnul ministru al Justitiei. Imi aduc aminte de Legea sigurantei nationale, cand domnul Magureanu si-a permis sa dea indicatii politice. Era ceva temei in Legea sigurantei nationale, pentru ca exista un paragraf in care se spunea ca anumite functiuni nu pot fi indeplinite fara un aviz al SRI-ului.
Este adevarat sau nu?
Dl Petre Roman: Nu, nu este asa. Este vorba de altceva. Ca in exercitarea atributiilor (eu va citez din memorie) lor, au datoria morala, in sensul patriotic.
Dl Andrei Plesu: Nu, nu este vorba de datoria morala. Este vorba ca anumite numiri in anumite functii implica un anumit aviz.
Dl Petre Roman: Nu stiu de existenta acestui paragraf. Nu cred.
Dl Niculae Spiroiu: Da. Exista.
Dl Petre Roman: Dar care sunt acele posturi?
Dl Niculae Spiroiu: Era inainte avizul CI.
Dl Petre Roman: Nu cred ca este vorba de asa ceva. Nu cred ca parlamentarii ar fi aprobat asa ceva. Cred ca este consultativ.
Dl Niculae Spiroiu: Da. Este consultativ.
Dl Andrei Plesu: Este suficient daca este consultativ.
Dl Petre Roman: Nu stiu de ce posturi este vorba. De secrete?
Dl Andrei Plesu: Toti manipulam secrete. Asa mi se spunea si inainte. Si era secret. Si Brancusi.
Dl Petre Roman: Deci apare o defectiune si este in plan legal.
Dl Bogdan Duvaz: Cei care manevreaza secrete sunt in primul rand ministri.
Dl Andrei Plesu: Bineinteles. Observatia este corecta. Mai secret ca Guvernul cine este? Inseamna ca nu mai poate fi numit nici un ministru fara consultarea SRI-ului. Asa este in lege.
Dl Petre Roman: Nu se poate. Sa ne uitam, dar este mult prea monstruos. Inseamna ca este spus in public ceea ce nu se spunea nici in vechiul regim. Sigur ca sistemul de partid unic, bolsevic, facea asa ceva, dar avea o anumita retinere.
Dl Mihnea Marmeliuc: Trebuie vazut in textul aprobat, ce a ramas din alte articole, care spunea ca ministrii si conducatorii de anchete sunt obligati sa includa in comisii si un reprezentant al SRI. Acolo stiu ca am facut o notita.
Dl Petre Roman: Un singur lucru am recomandat eu, in momentul cand s-a discutat aceasta lege, cat mi-a stat in putere, pentru ca nu era in competenta mea. Am recomandat sa se ia drept referinta ceea ce a existat in legea sigurantei nationale inainte de razboi. Unde exista niste precizari in legatura cu secretul de stat s.a.m.d. Definirea secretului poate fi abuziva.
Dl Andrei Plesu: Legea este din 1971 cu o definitie a secretului. Se numeste secret tot ceea ce poarta in mod vadit acest caracter. Legea 23/1971.
Dl Petre Roman: Acum realizez, este un lucru ingrozitor.
Dl Doru Ursu: Este curios ca ministrul de Interne este aici si nu spune mai ales ca reprezinta ministerul cel mai crunt lovit si psihic, si moral. Bomba, care a explodat in final in Parlament si s-a facut la Ministerul de Interne, observ ca dl Babiuc face o propunere interesanta. Noua ne trebuie informatii utile, verificate. Aceasta nu este o dorinta a mea de marire, a ministrului de Interne. Aceasta o va rezolva, sper, Constitutia.
Eu am trei probleme: Care este situatia acum? Am reusit ca democratia sa existe si sa traiasca in Romania. Dar ca este in pericol, aceasta este o alta problema. Ce trebuie facut? Este foarte clar; nostalgicii sa dispara, compromisii mai vechi sau mai noi sa se duca. Cine o face? Hai sa raspundem la aceasta intrebare. Ministerul Justitiei, nu. Instantele judecatoresti trebuie sa ramana independente.
Exista o institutie – Parlamentul.
Pentru ca nu vad sa va dau alta solutie. Dar mai putem sa ne adresam noi formatiunii de guvernamant pe care o reprezentam, pentru ca numai acolo o putem rezolva.
Dl Petre Roman: Nu trebuie sa ne cantonam in niste fapte simple, cu o anumita rezonanta, dar oricum niste fapte. Cand spunem ca treaba aceasta trebuie sa o faca cineva, inseamna ca trebuie sa o faca. Nu ne putem limita la a afirma ca nostalgicii comunismului trebuie sa dispara. Ca trebuie sa dispara cei care sunt compromisi. Acestea s-au dovedit a fi lucruri care nu au condus la nimic. La ora actuala, in plan politic, sa fie foarte clar ca aceasta este opinia publica, poporul trebuie sa inteleaga, aceasta confuzie nu poate fi eliminata decat cu oameni dornici de schimbare in Romania, sa aiba o sansa.
Or, acest Guvern nu este un Guvern de tehnicieni, ci care are o raspundere politica, inainte de orice. Mijloacele noastre, la ora actuala, sunt cate sunt in plan practic, dar in plan politic suntem o forta. O forta extraordinar de importanta in aceasta tara, prin ceea ce spunem noi. Pentru ca nu suntem niste oarecare.
Avem o legitimitate absoluta? Avem.
Dl Doru Ursu: Cred ca si aceasta este o exprimare de pozitie foarte clara.
Dl Gheorghe Stefan: Vreau sa mai spun cateva lucruri, care pot depasi cadrul in care ma aflu, dar totusi am o problema foarte importanta. Guvernul care se prepara va fi un guvern ce reprezinta finalul unui proces care a fost declansat de un act terorist. Dumneavoastra ati spus ca guvernul nostru este perfect legitim. Si este corect. Cum se poate face si care este calea prin care si guvernul care este la fel de legitim?
Dl Petre Roman: Este o chestiune pe care trebuie sa o decida Parlamentul si o chestiune pe care de fapt o decide poporul, democratia pana la urma. La acest lucru nu trebuie sa ne gandim prea mult.
Dl Gheorghe Stefan: Afirmati ca ultima sansa este la Parlament. Insa este alta. Si Parlamentul are sansa sa salveze fara democratie. Parlamentul trebuie sa reinnoade situatia cu cea dinainte de miercuri si abia guvernul care este poate sa ia tot felul de decizii. Dumneavoastra propuneti o remaniere guvernamentala si care trebuie facuta.
Dl Constantin Fota: In primul rand, si mie mi se pare ca prognoza politico-sociala care a fost facuta, chiar daca ar fi fost 100% reala, perfecta, nu ar fi fost in nici un caz oportun sa fie transmisa in direct la televiziune unei tari intregi si unei lumi intregi.
Dl Petre Roman: La ce va referiti?
Dl Constantin Fota: Ma refer la prognoza facuta de dl Magureanu in Parlament. Ba, mai mult, ea a creat fata de ceea ce se intamplase o extrapolare a fenomenului pentru viitor si, avand in vedere importanta Serviciului de Informatii respectiv, a dat intr-o oarecare masura certitudinea ca si in viitor va fi o instabilitate politica in Romania, ceea ce pericliteaza relatiile externe ale tarii noastre. Dupa cum mi se par neinspirate declaratiile facute la intalnirea cu diaspora romana de domnul presedinte Iliescu, cele la care v-ati referit si dvs. si ati incercat sa dati o explicatie, insa eu cred ca ceea ce a spus a si gandit. A doua chestiune se refera la cele prezentate de dl Dijmarescu. Am colaborat la acel material si ma bucura faptul ca ati apreciat rapiditatea cu care a fost intocmit si calitatea cu care a fost facut, dar el nu cuprinde toate consecintele, ci sunt numai cele imediate. Ele se pot inmulti.
Personal am urmatoarea perceptie a strainatatii fata de ceea ce s-a intamplat. Nu inseamna ca strainatatea nu este pregatita sa ne sprijine in continuare. Strainatatea este pregatita sa sprijine in continuare Romania, este doar o oprire, o amanare, dar nu o schimbare de atitudine. Conditia clara si fundamentala este sa se continue procesul democratic in Romania fara ambiguitati, fara dari inapoi sau ajustari. Dupa cum trebuie la fel sa continue programul de reforma, fara ajustari.
Eu insa ma tem ca exista o foarte puternica tentatie acum de a se proceda la ajustarea reformei si, daca acest lucru se va intampla, vom fi izolati definitiv.
In al treilea rand, as vrea sa ma refer la situatia ambigua in care se afla acest guvern. Este un guvern legitim. Este demisionat? Este in functiune? Gestioneaza treburi curente? Personal ma straduiesc ca ministerul sa-si exercite in continuare cat mai bine functiile. Dar noi trebuie sa ne clarificam foarte repede pozitia. Daca suntem demisionari, sa vina urgent noul guvern care sa-si ia atributiile in primire.
Dl Petre Roman: Domnule Fota, hai sa ne lamurim cu aceasta chestiune. Eu am spus intr-un interviu prezentat catre tara ca nu exista un stat in lumea aceasta care sa ramana fara guvern.
Dl Constantin Fota: Dar eu nu am spus sa ramana fara guvern!
Dl Petre Roman: Am afirmat clar atunci ca, pana cand se va forma un nou guvern, bineinteles conform procedurilor cu caracter constitutional, acest guvern isi exercita in continuare atributiile. Ca el nu ar mai lua acele masuri de incheiere a procesului de reforma acest lucru mi se pare normal, dar ca in acest stat exista un guvern nu incape discutie.
Dl Constantin Fota: Sigur, exista un guvern. Dar s-a spus ca noi gestionam treburile curente. Problema inghetarii preturilor, pe care am discutat-o si ati spus ca nu ne mai putem angaja, este deosebit de importanta si care revenise actuala prin calendarul nostru.
Dl Petre Roman: Da, dar noi nu mai putem sa ne asumam aceasta raspundere atata timp cat programul propus de noi are o ruptura, pe undeva el nu mai poate fi sustinut si este destul de clar acest lucru. Eu vreau sa va spun ca, presupunand prin absurd ca fiecare din dvs. se simte ca nu mai are putere, eu raman primul ministru al acestei tari pentru simplul motiv ca Romania trebuie sa aiba un guvern! Vreau sa fie clar acest lucru. Nu exista un stat in lume fara guvern. Nu se poate. Cine a oprit evenimentele acelea ingrozitoare? Nu actiunea guvernului? Si am spus public acest lucru!
Dl Constantin Fota: Eu am spus ca acest guvern, cat timp exista, sa nu se rezume numai la chestiuni curente, ci poate lua hotarari importante pentru tara.
In al doilea rand, daca este vorba sa fie schimbat acest guvern, atunci sa fie cat mai repede.
Dl Bogdan Marinescu: As vrea sa va retin atentia doar doua minute. Luni am primit un telefon, vis-'-vis de situatia asistentei medicale in Valea Jiului si de investitia care trebuia aprobata. Mi s-a spus ca sunt aprobate si finantarile, dar, din cauza evenimentelor, consiliul de administratie al ministerului a fost devansat si se va tine marti dimineata. Raspunsul a fost bine, perfect, stiau si cei din Valea Jiului. Mi s-a spus la telefon: atunci tineti consiliul de administratie, hotarati si semnati. Vreau sa va spun ca telefonul a fost primit de la domnul presedinte. Nu am intrebat in ce calitate semnez, am semnat, si era vorba de sute de milioane de lei. Iata deci un fel de raspuns pentru dl Fota la ceea ce intreba dansul, ce avem de facut.
Dl Doru Viorel Ursu: O singura precizare este necesara, pentru ca dl ministru Stefan a folosit cuvantul remaniere. Dl prim-ministru a spus foarte clar ca ne facem datoria pana la formarea unui nou guvern, nu este vorba de remaniere.
Dl Petre Roman: Stiti, intre adevar si oportunitate noi trebuie sa optam pentru adevar. De aceea, chiar daca exista inca perceptia unora ca guvernul acesta trebuie eliminat, adevarul este ca noi ne-am asumat atunci raspunderea si o avem inca. Acest guvern isi inceteaza mandatul cand exista un nou vot al Parlamentului. Sa nu cream pentru istoria Romaniei un precedent dezastruos. Noi nu avem voie sa o facem si cred ca nici Parlamentul nu are intentia sa o faca.
Dl Caius Dragomir: Imaginea a fost lucrul cel mai periclitat. Rog sa se retina, daca se doreste o imagine buna, atunci sa se tina seama de faptul ca guvernul isi inceteaza activitatea prin votul Parlamentului. Or, nu exista un vot de neincredere din partea Parlamentului si nici un alt vot pentru iesirea din functie a acestui guvern, precum nici un vot pentru intrarea in functie a unui alt guvern. Acest lucru lipseste.
Cu privire la Serviciul Roman de Informatii, s-a omis ca in orice tara democrata exista servicii paralele, chiar daca au functii directionate diferit.
Dl Traian Basescu: Nu as vrea ca prin tot ceea ce facem sa dam impresia ca ne sunt asa de dragi aceste scaune, ca vrem sa ne lipim de ele. Ar trebui sa avem o atitudine foarte ferma si in acelasi timp sa ne si limpezim pozitia foarte repede, dar fara sa dam impresia ca am avea nevoie vreunul de aceste scaune.
Dl Petre Roman: Este corect ceea ce spui.
Dl Traian Basescu: Adevarul este ca fiecare suntem foarte buni in meserie ca sa ne legam prea mult de aceste scaune.
Dl Adrian Severin: Sa stiti totusi ca in toate tarile cu traditie faptul ca vrei sa mentii puterea este considerat logic si corect.
Dl Petre Roman: Hai sa nu mai insistam. Eu cred ca aceasta imagine exista corect in randul nostru si, ca sa fie clar, va reamintesc momentul raportului din februarie, cand am spus ca poate este momentul sa lasam locul unei alte echipe guvernamentale. Deci eram gata de atunci sa o facem pentru un guvern de uniune nationala, care sa stinga aceasta nenorocita dezbinare, care sa dea deplina incredere in procesul de democratie. Daca vreti, a fost si punctul nostru cel mai slab. Nu ca nu am fost noi (…), am fost, dar nu am trait intr-un mediu democratic cu adevarat, am fost tot timpul stransi in haturi.
Cineva ma intreba cum as compara guvernul acesta, prin prisma programului de reforma, printr-o imagine plastica si mi-a venit in minte ca suntem ca niste edecari care sunt undeva pe mal si trag din greu de niste haturi lungi, o barca care se afla undeva in urma, in larg. Eu cred ca am spus lucrurilor pe nume si este bine. Trebuie sa gasim modalitatea de a spune tarii aceasta chestiune.
… Depinde de felul cum o spunem, trebuie gandit bine, sa contina elementele adevarului, dar nu mai mult decat atat, pentru ca noi suntem un guvern responsabil. Va rog sa fiti de acord sa anuntam tarii acest calcul care este foarte ingrijorator si as vrea sa va asociez la aceasta pozitie a noastra catre tara, si anume ca trebuie ajuns intr-adevar la democratie, eliminand ceea ce se opune democratiei, procesului de reforma, ca acest proces trebuie continuat fara nici o ezitare. Aceasta este pozitia noastra responsabila si in acelasi timp patriotica. Daca nu, Romania va merge catre o izolare care este pe cat de nefireasca istoric, pe atat de grava pentru destinul tarii.
Daca sunt si alte lucruri.
Dl Traian Basescu: Poate facem si o chemare ca Parlamentul sa grabe
