Unul dintre principalele puncte ale raportului CRPE este asistenţa României pentru Republica Moldova; deşi preşedintele Traian Băsescu a promis în aprilie 2010 suma de 100 milioane euro, până acum nu au fost cheltuite decât 8 milioane, acordate ca ajutor de urgenţă după inundaţiile din 2010. Cu toate că „odată cu aderarea la UE, România are obligaţia de a deveni stat donator de asistenţă pentru dezvoltare (ODA), iar Republica Moldova este un stat prioritar”, din cele 2,3 milioane euro gestionate de către biroul ODA din cadrul Ministerului Afacerilor Externe în 2011, numai 800.000 euro au mers către Chişinău, arată raportul. De asemenea, cooperarea dintre ministerele Dezvoltării de la Bucureşti şi Chişinău este aproape inexistentă, iar ideile lansate în discuţiile oficiale de până acum nu s-au concretizat în nici un domeniu. CRPE lansează propunerea creării unui Fond de Dezvoltare Comun România – Republica Moldova în cadrul Agenţiei de Dezvoltare – precum şi rezolvarea blocajului celor 100 de milioane euro în cadrul şedinţei comune a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.
Paradoxul gazoductului, rezolvat
O problemă care se apropie de rezolvare ,după cum arată raportul CRPE, este construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni. Acesta va avea o lungime de 42 de kilometri, dintre care 33 în România, iar costul total se va ridica la aproximativ 20 milioane euro. 80% din cheltuieli vor fi suportate de România, care ar putea să se implice şi în finanţarea segmentului de peste Prut al gazoductului. Dificultatea iniţială a proiectului a fost faptul că reţeaua de distribuţie din Republica Moldova se află în posesia companiei MoldovaGaz, care este deţinută de către gigantul energetic Gazprom – iar România a refuzat să finanţeze un gazoduct care să fie controlat de compania rusă, în condiţiile în care construcţia gazoductului avea ca scop reducerea dependenţei Chişinăului de gazul rusesc. În cele din urmă s-a decis ca gazoductul să fie proprietate a Republicii Moldova, ceea ce a deschis calea spre finalizarea proiectului.
Stagnare în anumite domenii, progrese în altele
Raportul CRPE critică incapacitatea oficialilor români de a lucra în Republica Moldova făcând abstracţie de crizele politice ale zilei: „criza politică de la Chişinău este folosită de aceştia ca o scuză pentru inacţiune”, se precizează în raport; având în vedere că în relaţia dintre cele două state România este „partenerul de la care se aşteaptă mai mult”, oficialii de la Bucureşti ar trebui să aibă abilitatea de a se adapta situaţie din Republica Moldova şi să îşi urmărească strategiile pe termen lung fără să ţină cont de crizele „vechi şi constante”, sunt de părere autorii raportului. De asemenea, gestionarea burselor pentru studenţii de peste Prut s-a dovedit ineficientă: 46% dintre bursieri nu reuşesc să obţină o diplomă – un defect al sistemului, nu al studenţilor, după cum apreciază CRPE. În alte domenii, însă, cum ar fi redobândirea cetăţeniei române, crearea unui centru cultural de către ICR Chişinău şi deschiderea primului post de radio din afara ţării al Radiodifuziunii Române, statul român s-a arătat capabil să creeze proiecte coerente şi funcţionale, constată raportul CRPE.
