Vasile Cepoi şi-ar putea pierde postul după ce ANI l-a acuzat de deturnare de fonduri europene şi conflict de interese. Dezvăluirea vine pe fondul deciziei Bruxelles-ului de a îngheţa finanţarea proiectelor POSDRU din cauza numărului mare de fraude cu banii UE. Mii de proiecte sunt deja în pericol şi sute de mii de persoane vor fi afectate.
“Dacă se va ajunge la o decizie definitivă în acest caz, care să confirme acuzaţiile care au fost aduse în acest moment, domnul Vasile Cepoi îşi va pierde poziţia de ministru”, a precizat Guvernul imediat după anunţul de ieri al Agenţiei Naţionale de Integritate. Potrivit ANI, Cepoi a obţinut un beneficiu de 42.440 de euro, deşi s-ar fi aflat într-un vădit conflict de interese, banii fiind însuşiţi în perioada în care deţinea funcţia de director al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi.
Trei funcţii pentru ministru
Potrivit informaţiilor oficiale, actualul şef de la Sănătate a participat la luarea unei decizii prin semnarea unui acord de parteneriat, angajând instituţia pe care o conducea la acea dată – Direcţia de Sănătate – ca partener în Proiectul „Calitate şi performanţă în sistemul sănătăţii publice din România”, derulat în baza Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
Ulterior, Vasile Cepoi împreună cu soţia sa, au fost angajaţi în cadrul proiectului şi au obţinut venituri de natură salarială de la beneficiarul Fundaţia Amfiteatru şi de la partenerii Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, respectiv S.C. Info Educaţia S.R.L, a precizat ANI. Interesant este că ministrul Cepoi a avut un cumul de funcţii în cadrul Proiectului „Calitate şi performanţă în sistemul sănătăţii publice din România: manager de proiect (numit în funcţie la data de 1.09.2010 şi înlocuit din funcţie la 26.10.2010); director de proiect pentru activităţile editoriale şi de cercetare (în perioada 1.12.2010 – 05.12.2011); trainer audit calitate (în perioada 1.05.2011 – 31.08.2011 şi 1.10.2011 – 31.03.2012).
Va plăti cu funcţia
Reacţiile nu au întârziat să apară. Vasile Cepoi a precizat că intenţionează să dea ANI în judecată şi că atitudinea acestei instituţii este una neetică. „Eu, înainte de a intra în proiect, am consultat legea şi juriştii. Aceştia mi-au spus că nu este conflict de interese, fapt care s-a dovedit prin faptul că organismele care se ocupă de implementarea proiectului nu mi-au sesizat nici o neregulă. Am făcut publice datele privind acest proiect încă din luna februarie, cu toate detaliile aferente””, a precizat ministrul. Totuşi, Cepoi a precizat că va colabora cu instanţele: „ Nu am nimic de ascuns şi, mă voi prezenta, fără rezerve, la instituţiile abilitate pentru a-mi prezenta şi susţine punctul de vedere”. În sprijinul lui Cepoi a sărit rectorul Universităţii de medicină şi farmacie Iaşi, Vasile Astărăstoaie, care a precizat că scandalul este creat „pentru a lovi în Guvernul Ponta”.
“Era de aşteptat să apară acest scandal. ANI se leagă de toată lumea. Ministrul Vasile Cepoi nu se afla în conflict de interese atunci când a început proiectul. În toate actele depuse la proiect era precizată funcţia pe care el o îndeplinea, iar proiectul a fost aprobat. Nu s-a încălcat nici o regulă”, a spus Astărăstoaie. Şi acesta din urmă a făcut obiectul unei sesizări ANI şi este implicat într-un dosar instrumentat de procurorii DNA, privind trucarea licitaţiei pentru un proiect cu fonduri UE. Numărul mare de fraude cu proiecte finanţate prin POSDRU a determinat Comisia Europeană să îngheţe plăţile încă din luna iulie, astfel că în acest moment 3.000 de proiecte cu impact social au nevoie urgentă de finanţare, circa 75 milioane euro. Recent, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, atrăgea atenţia că singura soluţie se află acum la Guvern, care ar trebui să aloce fondurile retrase de Comisia Europeană. Lucrurile nu sunt însă atât de simple, întrucât Executivul este presat de menţinerea unui deficit bugetar agreat deja cu FMI.
Demisiile lui Botiş şi Vergu
Un alt ministru a fost nevoit să părăsească Executivul, condus la acea dată de Emil Boc. Este vorba de ministrul Muncii, Ioan Botiş. Soţia acestuia a fost angajată pe post de consilier într-o asociaţie care a obţinut 500.000 de euro din fonduri europene şi guvernamentale. Fondurile europene au fost aprobate de o autoritate aflată în subordinea ministerului condus de Botiş. Proiectul prin care respectiva asociaţie a primit bani a fost depus şi aprobat în mai puţin de o lună, în timp ce Botiş era deja ministru.
Consilierul din Ministerul Educaţiei, Melania Mandaş Vergu, – din timpul mandatului Funeriu – şi- a pierdut postul. Vergu a câştigat un proiect în valoare de 16 milioane de lei, din care trei sferturi trebuiau suportate de UE. Deşi consiliera lui Funeriu spunea că proiectul i-a fost aprobat în 2009, potrivit site-ului Autorităţii pentru Managementul Proiectelor pentru Fonduri Structurale, această lucrare a fost aprobată la 31 ianuarie 2010, când Vergu era deja consilier.
Puwak, închisoare cu suspendare
Fostul ministru al Integrării Europene din guvernul condus de Adrian Năstase, Hildegard Puwak, a fost acuzat că – în timpul mandatului său – familia sa a beneficiat de fonduri de la Uniunea Europeană. Fiul şi soţul ministrului, Iosif si Mihai Puwak, accesaseră, prin firmele în care erau asociaţi, patru proiecte cu finanţare europeană, în cadrul programului “Leonardo da Vinci”, derulat de ministerul pe care Puwak îl conducea. Finanţarea proiectelor însuma 150.000 de euro şi viza programe de pregătire profesională.
Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) a declanşat o anchetă, însă a dispus neînceperea urmăririi penale în decembrie 2003. Dosarul a fost redeschis în anul 2005 de către Departamentul Naţional Anticorupţie, succesorul PNA. iar în procesele ce au urmat Iosif Puwak a fost condamnat la 2 ani de închisoare.
Neregulile în gestionarea fondurilor europene ne costă sute de milioane euro
La începutul lunii iulie Comisia Europeană întrerupea plăţile pentru 5 programe operaţionale din cauza neregulilor constatate, în special în zona achiziţiilor publice. Pentru POSDRU s-a stabilit şi sancţiunea: 25% din sumele decontate până în prezent.
Corecţiile aplicate programelor operaţionale vor fi oprite din cererile de rambursare trimise ulterior, iar CE va stabili dacă banii vor fi recuperaţi de la stat sau de la beneficiari. Pentru programele operaţionale de transport, mediu, regional şi de creştere a competitivităţii economice urmează ca în cursul negocierilor să se stabilească corecţiile financiare aferente sumelor decontate în intervalul ianuarie 2007-octombrie 2011. Pentru programul de dezvoltare a resurselor umane (POSDRU), s-a propus de către CE o corectie definitivă de 25% pentru sumele alocate de la bugetul Uniunii Europene către bugetul naţional. Comisia Europeană mai întrerupsese în februarie plăţile pe POSDRU după ce Autoritatea română de Audit identificase unele deficienţe în sistemul de management şi control al programului. Potrivit ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, „corecţiile se ridică la câteva sute de milioane de euro”. În ceea ce priveşte strict POSDRU, ” corecţiile sunt de 75 milioane de euro, dar mai există un număr de cereri de rambursare care nu au fost procesate şi numai după procesarea acestora vom şti exact care este suma finală”, afirma Orban.
Sancţionarea României survine pe fondul unei rate şi aşa mici de absorbţie. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Europene, la data de 31 august rata de absorbţie pentru cele şapte programe operaţionale derulate era de de 9,7%, însemnând fonduri trase de 1,861 miliarde de euro, dintr-un total de 19 miliarde puse la dispoziţia României în exercitiul bugetar European 2007-2014. Cu finanţarea suspendată şi angajaţi neplătiţi, beneficiarii proiectelor au început să dea din colţ în colţ presând autorităţile să intervină. Săptămâna trecută a fost anunţată alocarea a 375 de milioane de lei, către Autoritatea de Management POSDRU, pentru plata restanţelor către beneficiarii programului de finanţare în contul contribuţiei Uniunii Europene, urmând ca alte 100 milioane lei să fie alocate în contul contribuţiei statului român. Ministerul Finanţelor a decis alocarea temporară a sumei de 35 de milioane lei din vărsămintele din privatizare de la Trezoreria statului pentru efectuarea plăţilor pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, pentru rambursarea cheltuielilor eligibile, exclusiv prefinanţările.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România consideră firească respectarea normelor şi regulamentelor Comisiei Europene, dar nu poate trece cu vederea consecinţele economice majore pe care le suportă mediul de afaceri românesc şi, pe cale de consecinţă, întreaga economie, cu afectarea gravă a bugetului de stat (impozite şi taxe pe salarii, TVA), ca urmare a opririi intempestive a derulării tuturor proiectelor aflate în execuţie, se arată în comunicatul AOAR. Oamenii de afaceri atrag atenţia că falimentele ce se vor înregistra la agenţii economici implicaţi în proiectele cofinanţate din fonduri europene vor avea ca efect lipsa de interes pe viitor faţă de acest tip de lucrări.
