Cu toate ca pana la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu mai sunt decat doua luni, iar iarna bate vijelios la usa, mii de elevi din tara si Bucuresti sunt obligati sa invete in frig, in clase complet neincalzite. Ca de fiecare data, iarna ia mereu prin surprindere autoritatile locale, cele care au obligatia sa rezolve problema incalzirii unitatilor de invatamant. Asa se face ca, in mai toate cazurile, pentru rezolvarea situatiei este nevoie de interventia ministrului Educatiei si Cercetarii, uneori problema ajungand chiar la nivelul premierului.
Si nu vorbim de cine stie ce inventie abia descoperita, ci de un banal foc la soba, care exista de cand lumea, sau de incalzirea centrala, sistem functional de zeci de ani. Dar, cum autoritatile abia se misca – sa nu uitam ca la prima zapada societatile care trebuie sa faca deszapezirea sunt ca paralizate si reactioneaza foarte greu -, nu mai trebuie sa ne mai mire nimic. Si, cum incalzirea intra in sarcina primariilor, Ministerul Educatiei si Cercetarii habar nu are cate scoli au ori nu au caldura. Se pare ca abia astazi ministrul Mihail Hardau va avea o asemenea situatie de la inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti.
In 74% din scoli, incalzire cu sobe
Potrivit datelor Ministerului Educatiei si Cercetarii, stim insa ca nu stam prea bine la capitolul incalzire, din totalul unitatilor de invatamant, in medie 74% (16.817 unitati scolare) functionand cu sobe cu lemne sau alt tip de combustibil si doar 26% (5863) beneficiind de incalzire centrala. La nivelul unor judete insa incalzirea centrala este cu adevarat o inventie de varf si invidiat, avand in vedere ca sobele se regasesc in peste 80%, poate chiar 90% din totalul institutiilor de invatamant din respectivele zone. Pe judete, situatia incalzirii cu sobe se prezinta astfel (diferenta pana la 100% o reprezinta incalzirea centrala, deci caldura prin calorifere): – Alba – 72,03% – Brasov – 59,42% – Covasna – 67,83% -¥ Harghita – 75,22% – Mures – 82,9% – Sibiu – 64,82% – Bihor – 81,59% – Bistrita-Nasaud – 88,52% – Cluj – 73,09% ¥ Maramures – 41,36% ¥ Satu Mare – 56,18% ¥ Salaj – 86,38% ¥ Dolj – 83,38% – Gorj – 75,85% – Mehedinti – 79,34% – Olt – 83,33% – Valcea – 81,55% – Arad – 78,93% – Caras-Severin – 79,79% ¥ Hunedoara – 65,7% ¥ Timis – 57,28% ¥ Braila – 20,59% – Buzau – 70,32% – Constanta – 58,63% – Galati – 82,7% – Tulcea – 68,75% – Vrancea – 56,39% – Bacau – 77,4% ¥ Botosani – 94,11% – Iasi – 54,37% ¥ Neamt – 72% – Suceava – 80,08% – Vaslui – 85,08% ¥ Arges – 76,81% – Calarasi – 91,16% – Dambovita – 74,06% – Giurgiu – 82,13% – Ialomita – 68,65% ¥ Prahova – 63% – Teleorman – 90,49% – Ilfov – 46,61%.
Nici in Capitala nu se poate vorbi de 100% incalzire centrala, 30,62% din unitatile de invatamant functionand tot cu sobe. Si, cum o nenorocire nu vine niciodata singura, acolo unde sunt sobe, in general, este si tamplarie clasica, deci o si mai mare pierdere de temperatura. De altfel, din cele 22.680 de unitati de invatamant preuniversitar, 20.220 (89%) dispun de tamplarie clasica din lemn si doar 2460 (11%) au tamplarie cu geam termopan.
Pana la urma, daca este cald sau nu in scoli tine exclusiv de buna organizare pe plan local, inclusiv de existenta fondurilor pentru cumpararea combustibilului necesar.
BUCURESTI: Liceenii de la “I.L. Caragiale”, in strada
Frigul, care a devenit cu fiecare zi tot mai patrunzator, a determinat ieri zeci de liceeni de la Colegiul National “I. L. Caragiale” din Capitala sa iasa in strada si sa protesteze. Probabil cei de la “Caragiale” s-au inspirat de la colegii lor din Bistrita, care au iesit acum trei zile in strada, plangandu-se ca nu pot sta in clase de frig.
“Este mai cald afara decat in clase. Nu mai suportam. Am decis sa protestam, poate asa se rezolva problema. Constatam ca doar dupa ce se ajunge la proteste se misca ceva. Este anormal sa ajungem la proteste pentru ceva normal, cum este caldura. Este vorba de neseriozitate”, ne-a spus unul dintre elevi, care agita o pancarta pe care se putea citi: “Ne este frig! Calorex! Nu esti Rex!”
Colegiul bucurestean dispune de centrala proprie, pentru service avand contract cu societatea “Calorex”.
Firma nu a venit la timp, astfel ca elevii au fost nevoiti sa invete cu paltoanele pe ei.
“De la inceputul lunii septembrie, tot invitam firma Calorex, cu care avem contract, sa vina sa faca revizia anuala. Au venit, au luat niste supape si dupa aceea nu am mai stiut de ei. Abia astazi, dupa ce elevii au iesit in strada, au venit si dumnealor.
Cum nu vedeam nici o solutie, am anuntat ieri (marti – n.n.) conducerea Primariei sectorului 1 si astazi (ieri – n.n.) ne-au trimis o firma.
Au cumparat niste supape sa le inlocuiasca pe cele vechi si au dat drumul la centrala”, ne-a declarat dna Gabriela Bancila, directoarea Colegiului “I. L. Caragiale”.
La ora pranzului, caloriferele au inceput sa se incalzeasca, elevii scapand de frigul patrunzator din clase.
Scoala nr. 163 tot fara caldura
“Situatia are drept cauza nerespectarea contractului de catre firma Calorex, care trebuia sa asigure service-ul la centrala termica, dar nu si-a facut treaba. In plus, este si o greseala de management la nivelul conducerii liceului, care trebuia sa ne anunte de mai mult timp. Din cate stim, mai sunt probleme doar la Scoala nr. 163 din sectorul 6, unde nu s-au terminat la timp lucrarile de reparatii la centrala termica”, a declarat Marian Banu, inspector pe probleme de comunicare din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. Fara sa-si decline identitatea, un reprezentant al firmei “Calorex”, a carei deviza suna foarte bine teoretic, “noi il avansam in grad pe Celsius”, a motivat intarzierea aruncand pisica in curtea ISCIR. “Am asteptat doua saptamani la ISCIR sa ne verifice si sa ne autorizeze supapele, plus ca am fost anuntati mai tarziu, nu cu 60 de zile inainte de punerea in functiune a instalatiei, asa cum scrie in contract. Oricum, am aflat ca au reziliat contractul cu noi si a venit alta firma”, ne-a spus un angajat al firmei “Calorex”. O explicatie destul de ciudata, avand in vedere ca firma trimisa de Primaria sectorului 1 a rezolvat problema de pe o zi pe alta.
VASLUI: Educatie la 0 grade
Mii de elevi din mediul rural vasluian au fost nevoiti sa invete, in ultima saptamana, in clase neincalzite, la temperaturi care ii obligau sa participe la cursuri imbracati cu haine groase, manusi si caciuli.
Rasesti, Lunca Banului, Zapodeni sau Stefan cel Mare sunt doar cateva dintre localitatile unde elevii au facut… greva frigului. Responsabili pentru aceasta situatie par a fi directorii de scoli. Seful Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Vaslui, Gheorghe Carja, neaga faptul ca elevii ar fi suferit de frig in ultimele zile, calificand situatia drept “o isterie jurnalistica”. Administratorii locali sau directorii au decis ca nu se impune “consumarea lemnelor” atat de timpuriu. “Iarna incepe pe 1 decembrie, daca vreti sa stiti!”, a explicat, ironic, viceprimarul comunei Dranceni, Gelu Pecheanu.
La Dranceni lemne sunt din belsug, spun edilii, dar focul se va face incepand cu 6 noiembrie. “Copiii cei mici sunt acum in vacanta. Dar cei mai mari nu au suferit de frig, deoarece nu este asa rece. Avem lemne pentru inca doi ani, dar nu le risipim. Din 6 noiembrie vom face. Daca au stat copiii cu haine pe ei, ce este asa grav?!”, se mira Gelu Pecheanu, viceprimarul comunei Dranceni. Scoala din Zapodeni nu numai ca a fost neincalzita, dar are defectiuni majore si in ceea ce priveste izolatia termica.
“Tremuram in banci mai mult cand bate vantul. Geamurile joaca, pentru ca nu au nici foraibare”, a spus Cristina din clasa a VI-a. Directorul scolii, Ion Trifan, a incercat sa explice cum de accepta ca elevii sa indure frigul. “Lemne sunt in cantitate mare, dar nu sunt de calitate. Si m-am gandit sa le mai pastram. Mai facem un pic de economie. Si, in plus, nici cadrele nu au cerut sa facem foc. In rest, totul este bine la noi”, a spus Ion Tiron.
CONSTANTA: Combustibil in rate
Ca in fiecare an, edilii satelor si comunelor constantene fac eforturi pentru a gasi fondurile necesare asigurarii combustibilului necesar incalzirii scolilor.
Primarul localitatii Cogealac, Ion Soare, a fost primul care s-a descurcat. “Am luat legatura cu Ocolul Silvic Casimcea si am reusit sa ajungem la o intelegere: vom plati lemnele de foc pentru scoli in rate. Aceasta este situatia pentru ca bugetul local este insuficient. Cel putin, copiii nu vor tremura de frig in clase”, a declarat acesta. Tot cu bani de la bugetul local, primarul a reusit schimbarea geamurilor la unitatile de invatamant din cele cinci sate arondate comunei.Oana Manoila
Bistrita-Nasaud: Cursuri suspendate in 14 unitati
Unitatile de invatamant din municipiul Bistrita care nu au caldura au suspendat orele incepand de ieri, ca urmare a unei decizii in acest sens luate de Inspectoratul Scolar Judetean, cu acordul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Este vorba de 10 scoli care nu au deloc incalzire si de alte 4 care sunt incalzite doar partial.
Marti s-a luat decizia ca primaria sa ceara, printr-o ordonanta presedintiala, obligarea companiei “E.ON Gaz” Romania sa semneze un contract pentru furnizarea combustibilului catre noua Directie de Termoficare Locala. “E.ON Gaz” Romania a refuzat pana acum sa semneze contractul cu directia, motivand ca are de recuperat restante de 6 milioane RON de la fosta firma de termoficare “Proditerm” SA, intrata in faliment, reprezentand contravaloarea gazului furnizat fostei societati in iarna 2005-2006.
“In cazul in care reprezentantii companiei vor conditiona in continuare furnizarea gazului catre Directia de Termoficare Locala, vom semna, cel mai probabil, un protocol prin care primaria se va obliga sa achite restantele respective, insa nu este corect acest lucru fiindca banii respectivi pot fi recuperati pe alte cai, judiciare, de la firma intrata in faliment”, a declarat subprefectul judetului, Gheorghe Tuta.
Braila: Fara lemne de foc
In prezent, la cateva din scolile din judetul Braila lemnele de foc lipsesc cu desavarsire. Ne-am deplasat in localitatea Silistraru si am oprit la Scoala cu clasele I-IV, unde am gasit elevii in recreatie, iesiti afara sa se incalzeasca, alergand in curte, la razele soarelui inca generoase din prima zi a lunii noiembrie. Imbracati cu geci, fesuri, cu obraji rosii, ne-au spus ca in clasa este mai frig decat afara si nu sunt nerabdatori sa vina iarna. “Acum nu avem lemne, nu stim daca se vor cumpara. Avem sobe de tabla, dar si cu ele, si fara ele nu este nici o diferenta. Ard lemnele imediat si nu fac cald. Anul trecut am avut lemne ude, care aproape ca nu ardeau. Cand este foarte frig, stam ghemuiti in banci si ne suflam in maini. Parintii nostri sunt foarte suparati, ei stiu ca scoala a primit ceva bani si au cerut sa se faca sobe de teracota, dar nimeni nu-i asculta”, ne-au zis cativa copii.
