» Presedintele rus, Dmitri Medvedev, a acordat la inceputul saptamanii primul interviu pentru un cotidian rus, alegand sa raspunda intrebarilor unuia dintre putinele ziare de la Moscova care critica puterea. Liderul de la Kremlin a ales personal sa acorde interviul ziaristilor Novaia Gazeta, jurnalul care in ultimii ani a pierdut patru gazetari, asasinati in circumstante neclare.
In interviul acordat editorului Novaia Gazeta, Dmitri Muratov, liderul rus vorbeste despre o serie de subiecte considerate incomode de predecesorul sau Vladimir Putin, care astazi detine functia de premier. Ziarul de investigatii care critica in mod constant Kremlinul pentru controlul exercitat asupra vietii politice a presei si a economiei rusesti nu a realizat niciodata un interviu cu Putin, cu atat mai putin pe teme precum situatia democratiei in Rusia sau noul proces intentat fostului magnat al petrolului Mihail Hodorkovski.
Raspunsurile diplomatice si bine dozate ale lui Medvedev nu au adus insa nimic la fel de spectaculos ca declaratia purtatorului de cuvant al Kremlinului, care a explicat alegerea ziarului. Natalia Timakova, reprezentanta pentru presa a presedintiei Rusiei, a declarat ca Medvedev insusi a ales Novaia Gazeta pentru a oferi "o sustinere morala" acestui cotidian dupa cel mai recent asasinat, caruia i-a cazut victima unul dintre ziaristii sai in luna ianuarie. "Este unul dintre ziarele care au avut cel mai mult de suferit. Aceste crime groaznice nu puteau sa-l lase pe presedinte indiferent", a spus Timakova.
In discutia cu Muratov, Medvedev face referire la acuzatiile implicite ce au fost aduse Rusiei in perioada de revigorare economica a presedintiei lui Vladimir Putin. El a respins ideea ca democratia ar avea nevoie de o reabilitare in Rusia, subliniind insa ca stabilitatea economica nu poate inlocui si nu trebuie pusa in opozitie cu democratia.
» Ziarul jurnalistilor morti
Novaia Gazeta, ziar de investigatii de orientare liberala, este una dintre putinele voci independente ale peisajului mass-media din Rusia. Detinut in proportie de 49% de miliardarul Alexander Lebedev si fostul presedinte sovietic Mihail Gorbaciov, restul de 51% revenind jurnalistilor, ziarul a criticat constant deciziile guvernului si presedintiei ruse inca de la infiintarea in 1993 si, mai ales, dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi cecen in 1999. Intre anii 2001 si 2009, redactia a pierdut patru ziaristi in circumstante suspecte. Cele mai proeminente cazuri sunt cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, asasinata in 2006, si al lui Iuri scekocihin, mort in 2003 in urma unei hemoragii misterioase. In ianuarie anul acesta, ziarista Anastasia Baburova a fost asasinata impreuna cu activistul pentru drepturile omului Stanislav Markelov.
