Trei sferturi dintre medicii rezidenţi români se declară nemulţumiţi de calitatea generală a programului de rezidenţiat desfăşurat în România. Un nou studiu relevă că 58% din aceştia se tem că nu vor fi medici buni, odată ce vor începe să profeseze ca medici specialişti.
Majoritatea medicilor rezidenţi reclamă calitatea slabă a cursurilor teoretice, dar şi a stagiilor practice, fiind nemulţumiţi totodată şi de relaţia pe care o au cu medicii coordonatori din timpul programului de rezidenţiat.
Potrivit datelor unui studiu medijobs.ro, cea mai mare provocare cu care se confruntă în timpul rezidenţiatului o reprezintă frica de a comite erori medicale. În topul îmbunătăţirilor pe care medicii rezidenţi le-ar aduce programului de rezidenţiat sunt: respectarea programei de rezidenţiat şi predarea mai multor cursuri teoretice, accentul pe partea practică şi implicarea mai mare a coordonatorului de rezidenţiat în pregătirea rezidenţilor.
Conform cercetării, medicii rezidenţi susţin că nu există un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. În acest context, ei sugerează ca soluţii respectarea programului de lucru al rezidenţilor şi acordarea posibilităţii de a se odihni după gardă. În plus, tinerii medici solicită îmbunătăţirea pregătirii teoretice şi predarea mai multor cursuri, dar şi creşterea duratei timpului petrecut cu pacienţii şi mai multă practică în spital, sub supravegherea medicilor coordonatori, inclusiv efectuarea mai multor proceduri specifice specialităţii.
O altă problemă reclamată de medicii rezidenţi vizează reducerea birocraţiei şi a numărului de documente medicale pe care trebuie să le completeze şi care consumă din timpul dedicat, în mod normal, studiului şi practicii medicale. Ei mai cer plătirea gărzilor, valabilă pentru toţi anii de rezidenţiat, inclusiv anul 1, creşterea salariilor, precum şi facilitarea accesului rezidenţilor la cât mai multe congrese şi workshop-uri, gratuitatea sau scăderea taxei de participare a rezidenţilor la aceste evenimente.
