16.9 C
București
vineri, 17 mai 2024
AcasăSpecialMarea slăbiciune din sistem care a ieşit la iveală după accidentul din...

Marea slăbiciune din sistem care a ieşit la iveală după accidentul din Muntenegru

În urmă cu zece zile, 18 români şi-au pierdut viaţa într-un accident de autocar petrecut în Muntenegru, iar alţi 29 au fost răniţi. Anchetatorii au stabilit, cu ajutorul tahografului, că autocarul românesc se deplasa cu o viteză de 80 de kilometri pe oră, de două ori mai mare decât limita admisă pentru acel sector de drum. Plecând de la acest fapt, am vrut să vedem în ce măsură profesionalismul şoferilor care merg în excursii reprezintă o preocupare majoră a reprezentanţilor agenţiilor de turism care-i angajează. Cu această ocazie am constatat că există suficiente plângeri la adresa şoferilor ale unor clienţi care au plecat în vacanţă cu autocarul. Printre acuzaţiile aduse se numără viteza excesivă a şoferilor sau falsificarea cardurilor tahograf al autocarelor. Multe dintre poveştile de groază ale turiştilor pot fi citite pe reţelele de socializare dar şi au făcut şi obiectul unor sesizări la Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului.

„Aşa este şoferul, mai repezit!”

Pe forumurile online, călătorii povestesc frecvent despre proasta comunicare pe care o au cu şoferii sau despre nerespectarea de către aceştia a legislaţiei rutiere. Astfel, cineva care semnează Ioan Istrate, spune că, în timp ce călătorea cu un autocar al firmei Amad Turistic din Sibiu, şoferul „făcea raliu cu autocarul plin, pe ruta Oradea-Arad”. „În acel moment m-am dus la şeful lor, cerându-i să-i atragă (şoferului- n.r.) atenţia să conducă în mod corect! Ştiţi care a fost răspunsul? «Conduce foarte bine şi are experienţă, dar aşa este el, mai repezit!»”, scrie călătorul pe un forum. O experienţă asemănătoare este împărtăşită de Maria, care susţine că şoferii de autocar cu care a avut de-a face se grăbesc mai mult decât este legal şi necesar. „Noi am fost anul trecut, în august, în Corfu, cu Condor Tour, şi deşi vacanţa şi condiţiile de cazare au fost unele plăcute, în drum spre Corfu şoferii conduceau cu viteză şi depăşeau la risc (…) la un moment dat, era să ne izbim de un tir şi a fost nevoie de foarte puţin ca să nu mai fim azi în viaţă”, scrie femeia pe o reţea de socializare. Chiar şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) recunoaşte că a primit reclamaţii referitoare la comportamentul unor şoferi. Cele mai frecvente sesizări se referă însă doar la nerespectarea orelor de sosire-plecare şi la condiţiile de temperatură şi de igienă din autocar.

Ce spun agenţiile de turism referitor la aceste reclamaţii?

Agenţiile de turism se eschivează în a recunoaşte că o parte dintre clienţi sunt nemulţumiţi. În acest sens, din cele 13 agenţii de turism contactate de România Liberă, doar două – Lar Travel şi Eurolines- au recunoscut faptul că primesc reclamaţii de la turişti, dar despre lucruri mai puţin grave decât nerespectarea legislaţiei rutiere. „Vă daţi seama, sunt şi clienţi care depun reclamaţii. Referitor la şoferi, reclamaţiile sunt pentru comportamentul mai puţin civilizat al acestora şi pentru lipsa de comunicare”, declară unul dintre directorii companiei Lar Travel, Liviu Lar. Directorul menţionează că şoferii reclamaţi au fost disponibilizaţi.

Directorul de operaţiuni şi tranzacţii pentru compania de transport, Eurolines, Mihai Fertig recunoaşte, pe un ton nervos, că s-au depus reclamaţii cu privire la şoferii companiei. „Am primit reclamaţii cu privire la comportamentul nepoliticos al şoferilor. Unii clienţi au spus că şoferii conduc prea repede”, spune Fertig.

Celelalte 11 companii contactate de RL în legătură cu reclamaţiile făcute de clienţi, fie susţin că turiştii lor sunt mulţumiţi de serviciile oferite, fie refuză furnizarea unor astfel de informaţii.

Conduc şoferii mai multe ore decât permite legea?

Motivele pentru care agenţiile de turism nu recunosc faptul că primesc reclamaţii legate de felul în care conduc unii şoferi se leagă, în primul rând, de contextul socio-economic actual. Aducerea de noi clienţi şi păstrarea actualilor depinde, în mare măsură, de modul în care firma este văzută din exterior. Recunoaşterea unor reclamaţii venite de la turişti ar pune în pericol stabilitatea agenţiilor, prin îndepărtarea potenţialilor clienţi, astfel că agenţiile preferă să nu comenteze acuzaţiile. În al doilea rând, agenţiile de turism refuză să ofere informaţii despre modul în care sunt selectaţi şi evaluaţi şoferii pentru a nu-şi dezvălui problemele existente în sistem. La rândul lor, şoferii nu îndrăznesc să spună ce sunt puşi să facă de companiile la care lucrează, pentru că ar fi daţi afară. Unele dintre rudele acestora povestesc însă situaţia şoferilor din mai multe agenţii de turism. Iată ce spune, spre exemplu, pe o reţea de socializare Marcela despre lucrurile pe care este nevoit să le facă fratele său, angajat ca şofer la un transportator. „Pleacă doi şoferi într-o cursă spre Grecia, deşi ar trebui să fie trei. Încarcă din Galaţi, de exemplu, pleacă într-o cursă spre Atena, care durează 24 de ore, şi completează diagrama în fals, pentru că aşa îi solicită patronul”, spune Marcela. Un alt român confirmă pe un forum că unii şoferi sunt forţaţi să conducă 20 de ore pe zi. „Patronii schimbă tahografele digitale cu analogice, astfel că şoferii sunt forţaţi să conducă şi să păcălească aparatele tahograf, să nu fie daţi afară”, scrie ABCD.

Situaţia falsificării tahografelor este menţionată, pe platformele de socializare şi formuri, şi de către alţi clienţi. „În România se practică foarte des circulaţia pe cardul tahograf al altor colegi. Nu e nimic ieşit din comun. Doar cei care nu provin din domeniu au impresia că aşa ceva nu se practică. Câte nu se fac în echipaj, ca să ieşi la liman cu programul şi/sau cursa impusă de dispecer”, notează Răzvan pe un forum.

Şoferii? „Noi avem un contract, nu e treaba noastră!”

Oficial, nimeni nu recunoaşte faptul că tahografele sunt modificate astfel încât şoferii să nu fie prinşi că se află la volan mai multe ore decât prevede legea. De altfel, ceea ce fac în timpul curselor conducătorii auto nu prea îi interesează pe reprezentanţii agenţiilor de turism. Aceştia spun că atâta vreme cât au nişte contracte încheiate cu firme de transport nu mai este treaba lor ce se întâmplă mai departe. Spre exemplu, agenţia Tamcris Tours explică faptul că plănuirea unui circuit turistic se face pe „modelul «eu pun trei locuri, altă agenţie pune cinci locuri şi aşa mai departe»” până se ocupă toate locurile unui autocar”.

Întrebaţi cum îşi aleg şoferii pentru circuitele pe care le realizează, reprezentanţii agenţiilor de turism dau asigurări că sunt „în colaborare cu firme de renume, care au şoferi profesionişti”. Cu toate acestea, mărturisesc faptul că nu îi cunosc pe şoferi şi, totodată, că nu îi interesează modul de selectare şi evaluare al acestora. „Sunt obligaţiile lor (modul de selectare şi evaluare al şoferilor –n.r.)! Noi avem un contract, dar nu e treaba noastră”, a declarat reprezentantul companiei Omnia.

La solicitarea noastră de a menţiona firmele cu care au contracte pentru închirierea de autocare, cele mai multe dintre agenţiile de turism refuză să ne ofere un răspuns. „Nu vă putem da numele lor (al companiilor care pun la dispoziţia firmei autocare – n.r. ) fără acordul prealabil al acestora”, spun agenţii precum Genius Travel, Condor Tour sau Omnia. Agenţiile de turism care acceptă să-şi numească partenerii, menţionează companiile Christian Tour, Paralela 45, Europa Travel şi Eurolines.

Contactat de România Liberă, directorul operaţional al firmei Christian Tour declară că şoferii angajaţi de către companie sunt evaluaţi potrivit unui formular, dar nu doreşte să spună mai multe informaţii, având în vedere accidentul din Muntenegru.

Reprezentanţii firmei „Paralela 45” spun că firma se ocupă de puţine excursii cu autocarul, iar când se întâmplă acest lucru, compania apelează la Eurolines.

La compania Eurolines, directorul de operaţiuni şi tranzacţii nu doreşte să răspundă la întrebările privitoare la modul în care sunt selectaţi şi evaluaţi şoferii angajaţi.

La teorie…suntem buni!

Întrebaţi de Rl, cum ar putea fi evitate tragedii precum cea din Muntenegru, reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism susţin că este nevoie de o legislaţie riguroasă pentru a-i proteja pe pasageri, pe transportatori, dar şi agenţiile de turism.

„Siguranţa pasagerilor, indiferent de distanţa parcursă, este principala clauză contractuală. Transportatorii trebuie să aibă avizele şi licenţele de turism la zi, şoferi cu permise pentru categoriile corespunzătoare, trebuie să se ocupe de chestiunile tehnice ale autocarelor”, declară vice-preşedintele ANAT, Corina Martin, pentru România Liberă. Reprezentantul ANAT adaugă faptul că şoferii trebuie să beneficieze de condiţii decente de odihnă şi alimentaţie şi că agenţiile de turism ar trebui să verifice, înainte de a încheia un contract cu un transportator, documentele acestuia. Totodată, la vamă ar trebui introduse controale, care să verifice documentele şi condiţiile tehnice ale transportatorilor, notează vice-preşedintele ANAT.

I-am contactăm şi pe reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru a ne spune dacă au avut vreodată în atenţie problema şoferilor care se ocupă de aceste excursii. Preşedintele acestei instituţii, Răzvan Filipescu, a spus că ANT nu se ocupă de transportatori ci doar de agenţiile de turism. „Autoritatea face doar verificări în legătură cu comercializarea pachetelor turistice pentru a vedea dacă sunt conforme legii şi dacă turiştii primesc toate informaţiile necesare”. Cu alte cuvinte, problema şoferilor în mâna cărora stă viaţa multor turişti nu este în competenţa nici a reprezentanţilor statului. De fapt, cine are grijă de pasagerii care pleacă în vacanţă cu autocarul?

Cele mai citite

„Libertate” deschide ediția 2024 a Festivalului de Film Românesc în Israel

„Un adevărat tur de forță al cinematografiei românești în Israel” – astfel a caracterizat directorul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv evenimentul cel...

AUDIO. Dan Podaru propune construirea de campusuri pentru preșcolari și elevi în sectorul 1

Candidatul Partidului Ecologist Român (PER) la funcția de primar al sectorului 1, Dan Podaru, propune construirea unor campusuri cu grădinițe, școli, afterschool-uri și spații...

Metodologia privind evaluarea externă a calității educației, în dezbatere publică

Ministerul Educației (ME) a lansat în consultare publică proiectul de Hotărâre privind aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității educației, precum și Criteriile, standardele...
Ultima oră
Pe aceeași temă