Mafia italiană a colonizat lumea şi joacă un rol important în globalizare şi în fluxurile de capital. Anual, organizaţiile criminale italiene „învârt” 120-180 miliarde de euro.
Cu un venit anual mai mare decât PIB-urile Sloveniei, Estoniei şi Croaţiei şi o ape-ten-ţă tot mai mare pentru afaceri perfect legale, cele trei mari organizaţii criminale italiene – Cosa Nostra, ‘Ndrangheta şi Camorra – joacă un rol tot mai important în economia globalizată.
Potrivit celei mai noi cărţi cu privire la imperiul creat de mafiile italiene, semnată de jurnalistul şi istoricul Francesco Forgione, deplasările capilor mafiei reflectă în prezent aceleaşi trasee cu cele ale marilor oameni de afaceri, portretizând exact globalizarea din lumea afacerilor legale.
Mafia italiană a reuşit să obţină un loc de vârf în globalizare atât datorită dimensiunii activităţilor sale infracţionale, cât şi modalităţii de acţiune. În prezent, aproape orice întreprindere de crimă organizată din Italia acţionează prin intermediul unor sisteme de companii, are participaţii finan-ciare în societăţi comerciale legale şi instituţii de credit, contribuind în mod paradoxal la func-ţionarea statelor împotriva cărora acţionează. „Mafia participă activ la procesul de globalizare economică şi financiară; cu forţa unui stat mic, contribuie la formarea PIB-ului mondial”, explică Forgione, care, după o perioadă în care a condus comisia antimafia din Parlamentul de la Roma, predă azi istoria şi sociologia organizaţiilor criminale italiene la Universitatea din Aquila.
Venitul anual al celor trei principale mafii italiene, ‘Ndrangheta, Camorra şi Cosa Nostra, oscilează între 120 şi 180 miliarde de euro, adică mai mult decât PIB-urile Sloveniei, Estoniei şi Croaţiei la un loc. Profitul este es-timat la circa 80 miliarde de euro, aproximativ PIB-ul României. Conform studiilor lui Forgione, numai o parte din aceşti bani, circa 40-50%, este reinvestită în activităţile in-fracţionale tradiţionale (droguri, arme, etc.), restul fiind transferat în economia legală din multe ţări europene, sub diverse forme.
În Spania, de exemplu, este suficientă investirea în turism şi pe piaţa imobiliară pentru a spăla bani murdari, cu ajutorul avocaţilor, experţilor în drept in-ternaţional, directorilor de bănci, funcţionarilor şi politicienilor. Fenomenul este atât de răspândit încât Costa del Sol a fost rebotezată în ultimii ani drept Costa „Cosa Nostra”.
În cartea sa, „Mafia export. Cum a colonizat mafia italiană lumea”, Forgione critică ipocrizia ţărilor care închid în continuare ochii la prezenţa mafiei pe teritoriul lor, până când ajung să se confrunte cu consecinţele prezenţei active a mafioţilor.
În Germania – ţara cel mai grav afectată din Europa, potrivit autorului – poliţia ştia încă din anul 2000 despre familiile mafiote din San Luca care s-au instalat aici venind din Calabria. Acestea s-au mutat la Duisburg, unde au prosperat în linişte până în 15 august 2007, când şase tineri italieni au fost ucişi într-o confruntare dintre două clanuri – Nirta-Strangio şi Pelle-Vottari-Romeo. „În pofida evenimentului şi ecourilor sale internaţionale, o mare parte din lumea politică şi instituţională germană continuă să se prefacă a nu înţelege”, subliniază Forgione.
Germania nu este un caz izolat, avertizează istoricul, şi cu toate acestea Europa nu vrea să vadă avansul mafiei, cu toate că, împreună cu Statele Unite, este una dintre cele mai mari pieţe pentru droguri.
