Rusia a lansat un război mediatic pentru a susţine acţiunea sa destabilizatoare din Ucraina, lăsând de înţeles că mercenari occidentali, agenţi FBI şi CIA sunt prezenţi în estul Ucrainei pentru a lupta contra separatiştilor. Un „nor de fum“ pentru a escamota prezenţa – dovedită – a propriilor oameni din forţele speciale ale GRU şi a agenţilor secreţi, dar şi implicarea în conflict a lumii interlope, a mafiei ucrainene.
În noul model de conflict asimetric la care recurge Moscova în Ucraina sunt folosiţi în secret oameni din crima organizată. Gangsteri locali, fie mai mici sau mai puternici, care furnizează susţinerea străzii aliaţilor lor politici pro-ruşi. Strategia Kremlinului este o demonstraţie a modului în care crima organizată poate fi utilizată ca unealtă a artei de a guverna şi a războiului.
Deşi agenţii statului rus acţionează în estul Ucrainei – forţe spetsnaz şi agenţi ai serviciilor secrete – numărul lor exact este dificil de definit. În orice caz, este incontestabil că zdrobitoarea majoritate a oamenilor înarmaţi, mascaţi şi în uniforme „anonime” au ocupat clădirile guvernamentale din oraşele din estul ucrainean, au blocat şoselele şi s-au opus forţelor armatei trimisă de Kiev pentru a prelua controlul în aceste regiuni unde separatiştii pro-ruşi lucrează pentru finalizarea planului lui Putin de federalizare a Ucrainei. Acestor forţe militare li s-au alăturat voluntari ruşi, încurajaţi să treacă frontiera şi să se implice în conflict. Unii din noua generaţie de şefi paramilitari locali par a fi gangsteri care au reperat posibilitatea de a părăsi lumea interlopă în favoarea unei puteri în viitor.
Asemenea Rusiei, Ucraina a cunoscut o recrudescenţă masivă a crimei organizate în anii 1990, când noul sistem politic şi economic a fost creat într-o perioadă catastrofală din punctul de vedere al controlului statului. Gangsterismul manifestat pe străzi a dus la o nouă „elită” care amestecă subtil întreprinderile politice, economice şi judiciare. Înaintea izbucnirii actualei crize, Ucraina era deja minată şi interpenetrată de structuri criminale subterane, strâns legate de reţelele de funcţionari corupţi şi de oligarhi în afaceri.
În Crimeea, noul premier, Serghei Aksionov, a fost un gangster numit „Goblin” în anii 1990, iar în noua elită politică unii au relaţii cu criminali cunoscuţi şi identificaţi. În Ucraina, reţeaua mafiotă Solnţevo, cu baza la Moscova, cea mai mare şi mai puternică mafie rusă, are relaţii de lungă durată cu „clanul din Doneţk”, un cerc politico-criminal, în oraşul industrial cu acelaşi nume din estul ucrainean. A fost centrul bazei de putere a preşedintelui demis, Viktor Ianukovici şi formaţiunea sa, Partidul Regiunilor a devenit un „refugiu pentru bandiţii din Doneţk”, potrivit unei telegrame din 2006 a ambasadei americane de la Kiev pentru Consiliul naţional de securitate.
Există dovezi că acest mediu criminal a aderat cu entuziasm la cauza separatistă. Şapte dintre ei au fost văzuţi recent printre cei care au bătut manifestanţii pro-Kiev. Un procuror din Doneţk avertiza în martie că „prin reţelele de criminalitate, Moscova dispune de o armată de bandiţi pe care o poate utiliza”. O tristă premoniţie.
Bandele din restul Ucrainei au şi ele legături cu Rusia. Portul Odessa, de la Marea Neagră, este un loc al păcii între traficanţi şi un centru important pentru reţelele traficanţilor ruşi implicaţi în traficuri internaţionale, cum ar fi transportul heroinei afgane în Europa care vine prin Caucaz. Chiar în vestul Ucrainei, bandele sunt direct implicate în traficul spre Europa de ţigarete, heroină, fiinţe umane şi falsuri, activităţi care depind în mare măsură de conexiunea cu Rusia. Şi, pentru a nu pierde o parte importantă din această lume subterană a afacerilor din Sevastopol, naşii mafiei din Odessa se poartă frumos cu ruşii.
Mercenarii lui Ianukovici jr.
Deşi Putin declară că în Ucraina nu sunt prezenţi militari ruşi, un ziar ucrainean arată că „oamenii verzi” – numele dat militarilor anonimi, bine echipaţi şi antrenaţi, apăruţi întâi în Crimeea, apoi în Dombas – sunt membrii armatei ruse, acţionând ca nişte adevăraţi profesionişti. Dar, relevă şi existenţa unei mici armate de profesionişti ai războiului, recrutaţi şi finanţaţi de Olexandre Ianukovici – unul dintre fiii lui Viktor Ianukovici – şi apropiaţii săi. Ei au pierdut Ucraina după alungarea de la putere a preşedintelui Ianukovici şi visează să revină prin orice mijloc. Această armată ar dispune de 150 de oameni, în principal din membrii GRU (serviciile secrete ale armatei ruse) şi ai FSB, celebrii spetsnaz, cu experienţă în războaiele din Cecenia, Georgia şi în alte puncte fierbinţi. Ei sunt pregătiţi întotdeauna să participe la război în orice condiţii şi câştigă cel puţin de 500 dolari pe zi.
Ei constituie nucleul dur în atacurile contra clădirilor publice, se deplasează de la un punct la altul şi contează pe ajutorul gangsterilor locali, care intervin în schimbul unei remuneraţii, decisă în prealabil cu responsabilii acestor operaţiuni. O a treia componentă este necesară în toate aceste atacuri – proletariatul, sărăcit de credite şi şomaj şi pensionarii cărora li se promit pensii mari. Un război ciudat ce poate fi numit „ocuparea criminală a Ucrainei”.
Spionul cu trei nume
Un moscovit insesizabil a preluat controlul rebelilor din Ucraina. Un bărbat cu trei nume, căutat de serviciile secrete ucrainene, SBU. El se deplasează într-un Mercedes negru cu geamuri fumurii şi obiectivul lui este să „distrugă” forţele ucrainene care s-ar aventura pe teritoriul său. Potrivit unui document distribuit săptămâna trecută în regiunea Dombas, „colonelul Igor Strelkov” a preluat comandamentul tuturor forţelor rebele şi a cerut ajutorul armatei ruse pentru a face faţă la ceea ce el numeşte ameninţarea „juntei” de la Kiev şi NATO. Pentru Kiev şi aliaţii occidentali, Strelkov este dovada vie că Moscova se află în spatele insurecţiei din estul Ucrainei, în pofida negărilor lui Putin. Separatiştii nu ştiu prea multe despre identitatea lui. Combatanţii îl cunosc sub numele „Strelok” (Tirul), Kievul precizează că este un agent GRU iar rezidenţii dintr-un cartier din Moscova declară că este un vecin amabil pe care l-au cunoscut ani de zile ca Igor Girkin. Pe site-ul web al omului politic separatist Pavel Gubarev, el este prezentat drept „comandantul şef al republicii populare Doneţk”.
Într-o înregistrare video, Strelkov declară că a venit din Crimeea şi că majoritatea combatanţilor săi sunt veterani ai armatelor rusă sau ucraineană, cu experienţă pe câmpurile de luptă iar armele lor au fost luate din arsenalele din Ucraina.
„Reţetele“ GRU
Serviciile de securitate ucrainene, SBU, au confirmat în martie arestarea unui grup de ruşi în regiunea Zaporojie, înarmaţi cu arme de foc, cu explozibili şi mijloace tehnice speciale, neprecizate. Cu două zile înainte, au fost arestaţi mai mulţi ruşi cu uniforme negre fără însemne, având mitraliere de asalt AKS-74 şi numeroase acte de identitate sub diferite nume. Unul dintre ele era un act de identitate eliberat de Direcţia informaţii militare a forţelor armate ruse, Spetnaz, GRU. Comandouri ale GRU care operează în estul ţării ar avea misiuni de anvergură de recunoaştere, de provocare a ruşilor etnici locali să incite confruntări cu ucrainenii, să organizeze şi să furnizeze arme miliţiilor locale. Spetsnaz este considerat în Occident ca echivalentul elitei marinei americane, SEALS sau al Special Air Service britanic, SAS. Totuşi, membrii Spetsnaz, chiar şi în epoca sovietică, au fost şi sunt mai puţin specializaţi, se angajează în operaţiuni clandestine mai ample şi operează în mai multe unităţi în raport cu omologii occidentali. Ei se infiltrează în rândul populaţiilor locale, în special într-o ţară unde există deja o fractură etnică. Odată implantaţi, încep „agitaţia” pentru crearea de conflicte etnice şi politice cu scopul declanşării confruntărilor violente implicând arme de foc pentru destabilizarea autorităţii locale.
Akhmetov şi a treia cale
Separatiştii şi naţionaliştii au rivalizat pentru controlul oraşului Mariupol în ultimele două săptămâni dar cel mai bogat om din Ucraina a intrat în acţiune, acoperind vidul de putere pentru a asigura stabilitatea întreprinderilor sale şi a angajaţilor. Miliardarul Rinat Akhmetov ar putea deţine balanţa puterii în cel mai tensionat impas al regiunii de după războiul rece. Minerii şi metalurgiştii angajaţi de Rinat Akhmetov s-au alăturat poliţiei în patrulele din Mariupol şi au început să înlăture daunele cauzate de confruntări. Pentru moment, forţele Rusiei şi ale Kievului s-au retras, calmul revenind în centrul acestui oraş din est. Aşa cum estimează observatorii, Ahmetov, cel mai mare angajator din regiune şi proprietarul clubului de fotbal Şahtior Doneţk, a găsit o „a treia cale” între nasţionalism şi separatism. Influenţa lui se întinde dincolo de Mariupol şi este suspectat că a jucat de ambele părţi în această confruntare. Miliardarul ucrainean declară că independenţa Estului ar fi un dezastru economic pentru Ucraina, Rusia, neavând nevoie de cărbune şi oţel, este puţin probabil să menţină subvenţionarea acestor industrii în regiune. De asemenea, Akhmetov crede că este vital pentru Dombas să rămână într-o Ucraină unită, poate cu mai multă autonomie. Iar alegerile prezidenţiale din Ucraina (25 mai) interzise de „republica populară” , trebuie organizate în regiune. Haosul a determinat guvernul interimar pro-occidental de la Kiev să aibă în vedere una din principalele revendicări ale lui Akhmetov – ca Ucraina să devină un stat mai descentralizat, dând puteri regiunilor. Un astfel de acord ar proteja întreprinderile miliardarului şi interesele politice în estul ţării.
Război mediatic
Nezavisimaia Gazeta anunţa vineri că societăţi militare private americane continuă să ajute regimul de la Kiev. Ziarul berlinez Bild a readus tema la ordinea de zi, după ce a fost primul care a dezvăluit participarea a 400 de mercenari ai societăţii americane Academi (fostă Blackwater) la operaţiuni în Ucraina. Câteva ore după publicarea articolului în Bild, vicepreşedintele Academi, Susan Kelly, responsabilă cu „iniţiative strategice” a trimis o dezminţire site-ului Zeit Online. Potrivit ei, oamenii companiei nu sunt prezenţi în Ucraina şi nu este prevăzută trimiterea lor în zonă.
La acest sfârşit de săptămână, „primarul popular” din Slaviansk, Viaceslav Ponomarev anunţa că forţele de ordine fidele Kievului au suferit pierderi importante în timpul operaţiunilor speciale din sud-estul Ucrainei. Şi preciza că în cursul ultimelor zece zile, au fost ucise, rănite sau făcute prizoniere 650 de persoane, din care 70 de străini. Primarul a mai precizat că 13 agenţi CIA au fost ucişi şi 12 răniţi.
Duminică, purtătorul de cuvânt al CIA a dezminţit aceste informaţii. „Nici un agent nu a fost ucis în Ucraina. Declaraţiile militanţilor pro-ruşi privind moartea mai multor agenţi CIA nu corespund realităţii”.
