Presat și din interior, dar și din exterior, liderul separatist catalan, Carles Puigdemont, a evitat să declare fără echivoc independența provinciei Catalonia față de Spania
Puigdemont și alți parlamentari regionali au semnat declarația de independență, însă au suspendat-o „câteva săptămâni”, să lase Madridului timp să propună soluții pentru rezolvarea crizei.
„Constituim Republica Catalană, ca stat independent și suveran, de drept, democratic și social”, arată această declarație semnată de cele trei partide pro-independență. „Dar președintele o suspendă chemând la dialog”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului catalan.
Analiștii politici au catalogat acțiunea lui Carles Puigdemont drept „un mic puci politic”, care nu a avut rezultatele scontate, adică nu a fost luat în seamă de Guvernul de la Madrid. Acesta era pregătit, în cazul în care se producea declararea unilaterală a independenței, să suspende chiar autonomia provinciei, iar liderul catalan, acuzat de „abuz în serviciu, neobediență civică și deturnare de fonduri” (pentru organizarea referendumului neconstituțional) risca închisoarea.
În urma unei sesiuni de urgență a Guvernului spaniol, de ieri, premierul spaniol, Mariano Rajoy, i-a cerut președintelui Generalitat de Catalunya, Carles Puigdemont, să clarifice dacă a declarat independența, înainte ca Madridul să adopte vreo măsură pentru a prelua controlul asupra acestei regiuni autonome. „Cabinetul a convenit să îi ceară oficial Guvernului catalan să confirme dacă a declarat sau nu independența. Răspunsul din partea liderului catalan va decide evenimentele viitoare, în următoarele câteva zile”, a spus Rajoy. El a adăugat că va continua să acționeze într-o manieră prudentă și responsabilă, acuzând conducerea catalană pentru crearea de confuzie în jurul declarației de independență.
Șeful Executivului de la Madrid a făcut astfel primul pas către activarea articolului 155 al Constituției spaniole, ce permite Madridului suspendarea autonomiei politice a Cataloniei și preluarea controlului asupra acesteia. Guvernul de la Madrid nu poate pleca la dialog pornind de la un referendum în afara legii. Atât timp cât Carles Puigdemont „se va juca” de-a independența și va vântura rezultatele referendumului ilegal, Madridul nu poate să negocieze. „Nici Puigdemont, nici altcineva, nu poate cere mediere, fără o întoarcere la legalitate, la democrație. Dialogul între democrați are loc pe un fundament legal”, a precizat vicepremierul spaniol, Soraya de Santamaria.
Consecințe economice ale Catalexit
Apariția Republicii Catalonia nu ar avea un impact pozitiv asupra situației economice a prosperei provincii. Ar însemna, practic, un Catalexit, cu tot ce decurge din acest proces, la nivel de relații economice, pe care oficialii catalani, liberi de Spania, ar trebui să le (re)stabilească. Un recent sondaj de opinie al Metroscopia arată că, în cazul secesiunii, primul sector afectat al fi cel al consumatorilor de rând. 62% din intervievați au declarat că și-ar reduce cheltuielile în așteptarea stabilizării situației. Dacă acești „îngrijorați“ de viitor ar intra în panică, sectorul bancar ar intra în haos, cu oamenii vrând să-și scoată banii din conturi, pentru a-i avea în siguranță acasă.
Următorul sector lovit ar fi cel al investițiilor externe, ce ar scădea la nivele imposibil de evaluat. Ieșirea de pe piața unică europeană ar avea drept consecință retragerea pe timp nedefinit a companiilor străine, foarte prezente în economia prosperă actuală a Cataloniei. În ultimii trei ani, 65% din exporturile Cataloniei au fost către UE, care a investit în proporție de 70% în provincia spaniolă. Restul exporturilor și investițiilor nu sunt semnificative. Ori Uniunea Europeană s-a declarat ferm în favoarea păstrării unității teritoriale a Spaniei.
Opțiunile în criza catalană
O declarație a independenței Cataloniei față de Spania, fără echivocul provocat de liderul Carles Puigdemont, ar atrage după sine declanșarea procesului, din partea Madridului, a preluării tuturor puterilor autonome ale regiunii sau poate pe cele mai importante, după cum ar hotărî Guvernul spaniol conform Art.155 din Constituție.
Liderul catalan și mulți alți politicieni separatiști mai mult ca sigur ar fi arestați, șeful poliției din regiune, Josep Lluis Trapero, lăsând să se întrevadă această posibilitate. Sau, Madridul ar cere alegeri anticipate în Catalonia, urmând ca blocul antiseparatist să fie mai activ. Această opțiune ar fi justificată de uriașa manifestare anti-independență organizată la Barcelona, care i-a demonstrat și lui Carles Puigdemont că un referendum „pe bune”, la care să participe toți cetățenii catalani, n-ar duce la un rezultat de „90” la sută cum arată cel de acum, când au participat, cu toate riscurile, 2,3 milioane de catalani.
