Macovei a adăugat că preferă ca punerea în acord cu legea fundamentală a normelor de reglementare a ANI să fie făcută prin Ordonanţă de Urgenţă de către Guvern, întrucât există o situaţie de excepţie în care o lege organică poate fi modificată prin OUG, potrivit Mediafax.
El a anticipat dezbateri “dramatice”, susţinând că un sfert dintre parlamentari sunt în atenţia ANI pentru verificarea declaraţiilor.
Şeful ANI, Cătălin Macovei, a spus vineri în cadrul unei conferinţe de presă că decizia CC, pe care nu o cunoaşte decât din surse de presă, va afecta nu numai activitatea Agenţiei, iar consecinţele “nu pot fi comensurate”.
“Reacţiile nu vor fi pozitive, consecinţele nu se vor resfrânge doar asupra activităţii ANI, ci şi asupra fondurilor europene acordate României şi asupra aderării României la Spaţiul Schengnen”, a spus Cătălin Macovei.
Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a mai spus că s-a desemnat cine va merge din Agenţie la comisia de lucru din Guvern şi că speră într-o lege “mai bună şi mai dură”.
Întrebat dacă judecători ai Curţii Constituţionale sunt în atenţia inspectorilor de integritate, Macovei a spus că nu comentează această informaţie, potrivit căreia şapte dintre cei nouă judecători a CC sunt verificaţi de către inspectori de integritate.
Macovei a adăugat că ANI a primit semnale din partea reprezentanţilor ambasadelor de la Bucureşti, existând îngrijorări “faţă de noile evoluţiile privind activitatea Agenţiei”.
“Toată lumea aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale”, a subliniat Macovei.
Conducerea ANI a insistat asupra faptului că Agenţia este condiţionalitatea numărul 2 din Mecanismul de Cooperare şi Verificare a Uniunii Europene şi asupra menţionării instituţiei în rapoartele de ţară.
El a precizat că până la momentul în care decizia Curţii Constituţionale va fi publicată în Monitorul Oficial, Legea ANI rămâne în vigoare.
Articolele declarate neconstituţionale, în 14 aprilie, de către Curtea Constituţională privind Legea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) se referă la activitatea de verificare a acesteia, respectiv dacă este sau nu specifică unui organ administrativ sau a unuia jurisdicţional.
Printre altele, întreg capitol I din Legea ANI a fost declarat neconstituţional. Prevederile articolelor din acest capitol legitima ANI de a efectua activităţi de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.
