La Thalia, legenda merge mai departe

Nevoia te invata: "La Radu", unul din restaurantele caruia i s-a dus buhul prin targ pentru preturile foarte mici la portii foarte gustoase, din zona Victoriei, nu se mai fumeaza si nici raportul calitate/pret nu mai e asa de bun. Asa am ajuns la Thalia, restaurantul de pe Sevastopol 8. Locul e nou-nout, fiind deschis de cateva luni – e al doilea restaurant Thalia, dupa cel de pe Cuza Voda, prin care firma si-a creat brandul de loc in care se mananca cinstit, deci ieftin si bine. Pe moment insa, nu am facut legatura cu legenda de pe Cuza. M-a inhibat si m-a distrat in acelasi timp aerul corporate al locului – la o masa trei barbati trecuti de 40 de ani jucau absorbiti pe laptopuri Warcraft in retea. In plus restaurantul e intr-o casa veche, cu doua etaje si pe dinauntru arata a pub englezesc, cu mese si scaune de lemn maroniu inchis – aspect contrazis de calcio vecchio crem de pe pereti, de apartament comunist de lux. Pornind de aici, am zis ca e vorba de un restaurant cu preturi mari si portii mici – iar surpriza a fost sa descopar ca lucrurile stau fix pe dos. Un meniu stufos, usor 90’s, "romanesc-italian-international" ascunde nenumarate feluri de mancaruri cu carne (in special pui) ale caror preturi, pentru un fel principal, se invart undeva intre 11 si 20 lei, iar o garnitura 4–5 lei. Berea (ca sa ajungem la ce ne doare) e si ea 5 lei (cea romaneasca) – 6 lei (cea straina). Doar ciorbele, n-am inteles de ce, sunt scumpe: 9 lei ciorba de fasole cu ciolan, 8 lei celelalte. Puiul cu ciuperci in sos de vin (13 lei), cu o garnitura imensa de cartofi prajiti (4 lei) a fost o alegere mai mult decat satisfacatoare – un gust pregnant acid de mustar boabe peste care venea unul pal de curry, fericit combinat cu astringenta vinului. Ciupercile nu erau de la borcan si nici cartofii la punga – un lucru parca tot mai rar in restaurantele bucurestene cu preturi medii. La desert, m-am oprit la un coupe jacques scumput (9 lei), cu vanilie si ananas – servit insa intr-o portie generoasa. La sfarsit, trebuie s-o spun, chelnerul a confundat nota de plata, care a venit dubla, a fost insa o greseala datorata neatentiei.