Echipa ajunsă la conducerea Primăriei Galați după alegerile locale nu are soluții concrete și nici prea multe idei de rezolvare a celei mai dificile situații cu care se confruntă gălățenii, aceea a falimentului sistemului de încălzire centralizată. Din cauza neîncasării de la asociațiile de proprietari a banilor pentru energia termică furnizată, sistemul a intrat în faliment.
Fosta societate de distribuție, Apaterm SA, a intrat în faliment, în locul acesteia distribuția fiind preluată de nou-înființata Calorgal SA. Tot din cauza neîncasării facturilor, a intrat în reorganizare judiciară și CET-ul Electrocentrale SA. În ultimul an, sistemul a funcționat pe avarie, cu plata în avans. Încălzirea în sistem centralizat a fost asigurată în iarna trecută în baza unui împrumut de 20 de milioane de lei luat de la Trezorerie pentru plata în avans, către Romgaz, a contravalorii gazelor furnizate.
Din aprilie, când încălzirea a fost oprită, este asigurată apa caldă preparată cu abur tehnologic de la ArcelorMittal, dar pentru că municipalitatea trebuie să preia de la combinat o cantitate de abur cu mult mai mare decât necesarul pentru consum, 90% sunt pierderi. În cele 7 luni de furnizare a apei calde municipalitatea trebuie să acopere pierderile de 24,5 milioane lei.
Astfel, un an de funcționare a sistemului de termoficare înseamnă o gaură de 10 milioane de euro în bugetul municipalității, fapt confirmat și de noul primar, Ionuț Pucheanu: „Municipalitatea acordă aproximativ zece milioane de euro anual, prin subvenţii sau pierderi asumate”.
În loc de măsuri concrete, apare a treia strategie
Pentru reorganizarea sistemului au fost elaborate până acum două strategii, dar nu a fost pusă în practică nici una. Cele două strategii au impus o singură variantă de rezolvare, aceea a renunțării la energia produsă de CET-ul aflat la 7-8 km de cartierele de blocuri și înființarea unor centrale de cartier. „Strategia de asigurare a serviciilor de termoficare”, aprobată de Consiliul Municipal în februarie 2015, prevedea înființarea a 3 CET-uri de cartier. Era bazată pe analize ale consumurilor și pierderilor la toate cele aproape 120 de puncte termice.
În mod normal, Primăria și Consiliul Municipal ar fi trebuit să demareze elaborarea unui proiect tehnic și procedurile de accesare a finanțării achizițiilor, după modelul aplicat la Focșani, unde municipalitatea a plătit doar 5% din costurile înființării unui nou CET. După ce a organizat o primă analiză cu toți cei care administrează termoficarea, noul primar, Ionuț Pucheanu, a anunțat însă că în loc de aceste măsuri concrete va fi elaborată și o a treia strategie: „Nici una dintre strategii nu se bazează pe informaţii serioase. De data asta, strategia va fi elaborată de către cei de la Facultatea de Inginerie. Nu poţi să schimbi un sistem atâta timp cât orbecăim, ba că e supradimensionată magistrala Electrocentrale, ba că sunt energofage cazanele lor, ba că avem la Calorgal pierderi pe reţea”, a explicat primarul.
Punct și de la capăt!
În bunele sale intenții de a rezolva problema reorganizării termoficării, noul primar se învârte în cerc, pentru că se ajunge la aceleași soluții tehnice din strategiile de până acum. Pucheanu spune că punctele termice ar putea fi comasate și transformate în centrale de cartier. Nu are încă o opinie clară cu privire la posibilitatea obținerii finanțărilor, deși e evident că principalele surse sunt banii europeni și Fondul de Mediu, însă crede că investiția ar fi justificată, prin faptul că ar fi eliminată plata anuală a celor 10 milioane de euro pentru a menține în funcțiune sistemul falimentar. „Într-un ciclu electoral de patru ani, s-ar putea, cu toate fondurile care se duc pe apa sâmbetei, să ai o unitate de producţie proprie și să nu mai înregistrezi pierderi”, spune primarul Galațiului. .
Municipalitatea acordă aproximativ zece milioane de euro anual, prin subvenţii sau pierderi asumate.“ Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați
SOLUŢIE
În loc de elaborarea celei de a treia strategii, noul primar ar putea să demareze punerea în practică a „Strategiei de asigurare a serviciilor de termoficare” aprobată de Consiliul Municipal în februarie 2015, care prevede descentralizarea termoficării, prin împărțirea Galațiului în trei zone, fiecare cu propria centrală în cogenerare.
Cele trei CET-uri ar costa 44 milioane euro, dar cu tot cu înlocuirea rețelelor și finalizarea modernizării punctelor termice, investițiile ar fi de 125 milioane euro. O variantă ar fi ca de la bun început să se meargă doar pe punerea în funcțiune a celor 3 centrale în cogenerare, modernizările de rețele și puncte termice fiind realizate ulterior. Asta dacă se merge pe varianta strategiei deja aprobate.
