Sala Oglinzilor de la sediul Uniunii Scriitorilor a gazduit recent simpozionul international “Kadare: balcanism si universalitate”. Organizat la initiativa Asociatiei Liga Albanezilor din Romania (ALAR), cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), evenimentul, la care au luat parte scriitori, ziaristi, oameni de cultura din Romania si Albania, s-a inscris in seria de manifestari dedicate, pe plan mondial, Anului Kadare (in care se aniverseaza 55 de ani de creatie literara si 70 de ani de viata ai scriitorului) .
Cuvantul de deschidere a lucrarilor simpozionului a fost rostit de prof. Oana Manolescu, presedintele ALAR si deputat in Parlamentul Romaniei din partea minoritatii albaneze, dupa care, intr-o scurta interventie, ambasadorul Republicii Albania la Bucuresti, Dashnor Dervishi, a adus un profund omagiu celebrului sau compatriot. In alocutiunile lor, ceilalti vorbitori au evidentiat complexa personalitate a lui Ismail Kadare, care, prin scrierile sale, a incercat sa tina o cronica vie a societatii albaneze, din timpuri stravechi pana in zilele noastre, si a carui faima a trecut de mult dincolo de granitele tarii, opera sa, tradusa in peste 40 de limbi, apartinand de acum patrimoniului cultural universal. Ymer Ciraku, profesor la Universitatea de Stat din Tirana – Ismail Kadare, scriitorul care a depasit frontierele nationale; Ermir Nika de la Ministerul Culturii din Tirana – Universalitatea in opera lui Kadare; Marius Dobrescu, scriitor si traducator – Ismail Kadare: Omul si opera – Sinteza subiectiva; dr. Adrian Majuru, cercetator la Muzeul Bucuresti – Pierdut e cel care intarzie in istorie; Nicolae Merisanu, scriitor – Piramida durerii. Din vasta creatie literara a lui Kadare (compusa din romane, nuvele, poezii, eseistica, memorialistica si jurnalism), ce trateaza cu predilectie subiecte din mitologie, folclor, istorie si politica, dr. Luan Topciu, profesor la Universitatea din Tirana si prim-secretar al Ambasadei Albaniei la Bucuresti, a recenzat eseul Biserica Sfanta Sofia – spatiu sacru androgin.
Considerat de critici un inovator de arta, ce a dat literaturii albaneze un sens al libertatii in perioada dictaturii enveriste (desi unii dintre acestia pun la indoiala veridicitatea disidentei sale din moment ce s-a aflat in gratiile regimului comunist), Ismail Kadare a parasit Albania in 1990, cerand azil politic in Franta, dezamagit fiind de ororile totalitarismului si de consecintele acestora asupra propriei natiuni. In noua patrie adoptiva el a continuat sa scrie si sa aiba succes, iar in semn de pretuire, intre 1993 si 2004, editura Fayard i-a publicat opera completa (mai putin eseurile), in editie bilingva, franceza si albaneza. In ultimii zece ani scriitorul a fost nominalizat de patru ori pentru Premiul Nobel pentru Literatura, devenind in 2005 laureat al Man Booker International Prize.
