20.6 C
București
duminică, 19 mai 2024
AcasăSpecialIstoria palatului regal din Constanţa

Istoria palatului regal din Constanţa

Familia regală avea trei locuinţe în Constanţa: palatul regal oficial, “cuibul reginei”, aflat pe malul mării, şi castelul din Mamaia. România liberă ediţia de SE vă prezintă istoria acestor clădiri, dar şi stadiul în care se află astăzi.

 

Prima vizită în Constanţa a lui Carol I are loc în 1879. Era atunci încă principe. Rege a fost proclamat în 1881, dar încă din 1879, după revenirea Dobrogei la ţară, Carol I venea des în oraşul de la malul Mării Negre, fiind convins de faptul că aici trebuie construit un port maritim. Optează pentru construcţia portului, care începe cu foarte mari investiţii şi cu o concepţie de anvergură. Deci lucrările sunt ca atare. Paralel cu dezvoltarea portului, în oraş sunt ridicate clădiri administrative şi religioase.

 

Reşedinţa din oraş

În momentul în care începe construcţia Prefecturii, iar acest lucru s-a întâmplat începând cu anul 1903, prefectul Scarlat Vârnav se gândeşte să construiască şi o reşedinţă regală. Locuinţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta de pe strada Traian, utilizată foarte mult de perechea regală în timpul verii, a dăinuit peste ani, deşi a avut destinaţii diferite. Edificiul este încadrat astăzi între Cercul Militar (fosta Prefectură a Constanţei) şi Judecătorie, care a fost Tribunalul. În spatele celor trei clădiri era, odinioară, râpa portului, un spaţiu deschis care oferea generos o privelişte frumoasă asupra portului. Coordonarea lucrărilor şi intervenţiile în planimetria reşedinţei regale îi  aparţin lui Daniel Renard, arhitectul care a proiectat şi Cazinoul.

Lucrărire complexe

 „Locul unde urma să se amplaseze Prefectura, pentru că, iniţial, vorbim despre o singură clădire, este foarte dezbătut. În cele din urmă, s-a optat pentru această zonă care era o râpă, râpa Belvedere, erau un parc şi o râpă, era zona gării. Din această cauză, când s-a mers către construirea fundaţiilor, ele au costat mult mai mult decât erau prevăzute, pentru că terenul nu era sigur, nu avea o foarte mare stabilitate”, precizează directorul Muzeului de Artă din Constanţa, dr. Doina Păuleanu.

Zona în care a fost ridicată reşedinţa regală va deveni ulterior un spaţiu deschis, circulat intens. Pentru mult timp, constănţenii sărbătoreau perechea regală prin organizarea unor evenimente speciale. De Ziua Regelui, cetăţenii străvechiului Tomis înfrumuseţau oraşul, la catedrală se ţinea un Te-Deum, fanfara cânta în diverse locuri publice, iar seara, pe mare, aveau loc  trageri cu torţe. 

Decor arhitectural deosebit

Această reşedinţă din Constanţa a fost folosită atât de Carol I cât şi de regina Elisabeta o lungă perioadă. Palatul regal este eclectic, reprezintă stilul în care se construiau reşedinţele oficiale, casele care aveau un rol administrativ. Dar Daniel Renard aduce elemente Art-Nouveau: câteva turnuleţe, balconaşe, care imprimă un caracter mai personal. Clădirea are spaţiu verde atent îngrijit în faţă, multe camere şi scări de serviciu în spate.   Text Box:

Acum este sediul tribunalului

Imediat după ce şi-a pierdut caracterul funcţional, de reşedinţă regală, a fost cumpărată de Ministerul Justiţiei, după război, prin anii 1921-1922. Pentru o perioadă de timp a fost Curte de Apel. În prezent, această clădire funcţionează drept Tribunal. 

Cele mai citite

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, crede că oxigenul este un gaz inflamabil. Nicușor Dan, primarul Capitalei, îl crede

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, politician foarte cunoscut în cadrul USR, susține că oxigenul este un gaz inflamabil. Inclusiv în prospectele unor produse tip...

Asfaltări din bani publici în curțile votanților PSD la Râmnicu Sărat

În Râmnicu Sărat, Administrația Domeniului Public (ADP) a fost acuzată de practici discutabile în contextul campaniei electorale. Din imaginile surprinse se poate observa...

Noua lege a pensiilor. Ce venituri va avea un român care a muncit 35 de ani

Noua lege a pensiilor vine cu metode diferite de calcul a veniturilor persoanelor după retragerea din activitate. Românii care au cotizat timp de 35...
Ultima oră
Pe aceeași temă