Numele colecţiei spune totul – 230 este cel mai mare IQ (sau coeficient de inteligenţă) înregistrat vreodată. Aparţine lui Terence Tao, un australian de 36 de ani care predă matematica la University of California, Los Angeles. Colecţia se adresează tuturor celor care vor să se apropie de acest IQ fenomenal înţelegând mai bine lumea în care trăiesc. Cărţile acoperă domenii eterogene, de la filosofie şi psihologie la religie şi neurologie. Punctul lor comun este faptul că răspund, fiecare dintr-un alt unghi, la întrebarea Cine sunt eu? (acesta fiind, de altfel, unul dintre titlurile grele ale colecţiei – cartea scrisă de Richard David Precht a fost tipărită în 35 de ţări, însumând un milion de exemplare).
Aşadar, o colecţie pentru oameni inteligenţi, cu umor, care îşi pun întrebări şi care caută răspunsuri despre ei înşişi şi lumea din care fac parte.
1. 50 de idei geniale care au schimbat omenirea
50 de idei geniale este o călătorie fascinantă de descoperire printre cele mai importante idei intelectuale, sociale, ştiinţifice şi creative pe care le-au avut vreodată oamenii.
John Farndon a apelat la o serie de experţi, care au căzut de acord în privinţa unei liste cu 50 de idei, iar fiecare capitol din 50 de idei care au marcat lumea explorează controversele legate de aceste idei. Rezultatul este extraordinar de eclectic; avem atât idei elementare, cât şi mai pretenţioase, cum ar fi teoria cuantelor. După ce lista compilată de experţi a fost finalizată, autorul a configurat un site şi i-a invitat pe vizitatori să voteze ideea pe care o considerau ei cea mai importantă. Cei care au votat online au pus internetul în fruntea listei, ceea ce este un lucru extraordinar. Internetul este, într-adevăr, o idee uimitoare şi a avut un impact uriaş asupra modului în care am comunicat în perioada scurtă de timp de când a apărut. Dar este oare cea mai mare idee a tuturor timpurilor? Este el oare mai important decât logica sau democraţia sau decât abolirea sclaviei? Sau reflectă oare mai degrabă repartiţia geografică a votanţilor care au pus contracepţia pe locul trei şi căsătoria la urmă? Ce s-ar fi ales de umanitate fără foc, vaccinuri, agricultură sau vin? Reţelele de electricitate ne permit să alimentăm oraşele cu energie, însă canalele colectoare au permis acestor oraşe să se dezvolte. Fără roată, civilizaţia modernă ar fi practic imposibilă, dar lăsaţi deoparte logica şi am pierde cu totul structurile esenţiale ale minţii raţionale. Cum ar putea idei la fel de profunde şi complexe precum dreptatea sau logica sau marxismul să fie reduse la un simplu concurs de popularitate? Cum îţi dai seama care este mai bună – cafeaua sau capitalismul, căsătoria sau monoteismul? Idei precum focul, metalele şi ceramica ne-au schimbat radical modul de viaţă. Democraţia şi capitalismul au stabilit principii fundamentale care au marcat modul în care a funcţionat societatea. Idei precum abolirea sclaviei şi feminismul constituie încercări vitale de a îndrepta un rău. Fiecare dintre aceste idei este importantă şi a avut un impact uriaş asupra umanităţii, fie el bun sau rău.
2. Memoria inteligenta
O persoană obişnuită iroseşte cam patruzeci de zile pe an pentru a compensa lucrurile pe care le-a uitat. O astfel de persoană era şi jurnalistul american Joshua Foer. Până în 2005, când a asistat la Campionatul de Memorare al Statelor Unite cu intenţia de a scrie un articol pentru o revistă. Fascinat de performanţele „atleţilor minţii“, a început să se antreneze în tehnici de memorare, ajutat de Ed Cooke, un tânăr maestru european. A ajuns să stăpânească metode vechi de mii de ani, precum palatul memoriei, folosite de Cicero şi de alţi mari oratori ai Antichităţii, dar şi de învăţaţii Evului Mediu. După numai un an, Foer a devenit campionul la memorare al SUA, uimind o lume întreagă.
Cartea de faţă este povestea transformării sale dintr-o persoană obişnuită, care uită unde a pus cheile de la maşină (sau chiar maşina) într-un as al memorării, în stare să reţină ordinea cărţilor dintr-un pachet de joc în cinci minute şi să spună pe de rost sute de zecimale ale numărului pi. Însă antrenarea memoriei poate părea inutilă în această epocă a memoriilor externalizate, în care avem hârtie, computere, telefoane mobile. În mod paradoxal acum, mai mult ca niciodată, când rolul memoriei se erodează rapid, avem nevoie să ne cultivăm amintirile, depozitarele valorilor noastre şi sursa caracterului nostru. Scrisă cu mult umor şi cu inteligenţă, cartea este o pledoarie pentru redescoperirea lumii în care trăim şi pentru autodepăşire.
3. Sexul. O istorie timpurie
Monogamia sexuală este, într-adevăr, un lucru natural pentru specia noastră? Aşa ni s-a spus încă din vremea lui Darwin. Am fost învăţaţi de organizaţiile ştiinţifice, de instituţiile religioase şi culturale că bărbaţii şi femeile au evoluat în familii în care protecţia bărbatului era oferită la schimb contra fertilităţii şi fidelităţii femeii. Dar această poveste se prăbuşeşte. Tot mai puţine cupluri se căsătoresc, rata divorţurilor creşte mereu, în timp ce adulterul şi libidoul scăzut distrug chiar şi cele mai solide căsătorii.
O carte genială şi provocatoare despre originile preistorice ale sexualităţii moderne.
4. Cine sunt eu?
Ce este adevărul? De unde ştiu cine sunt? De ce ar trebui să fim buni? Există multe cărţi despre filosofie. Cu toate acestea, Cine sunt eu? diferă faţă de celelalte lucrări de introducere în filosofie. Nimeni nu a reuşit până acum să pună cititorul faţă-n faţă cu marile întrebări ale omenirii într-o manieră atât de documentată, de competentă şi, în acelaşi timp, cu umor şi cu eleganţă. Prezenta lucrare reprezintă o călătorie unică prin noianul de cunoştinţe pe care le avem despre om. Precht ne prezintă tot ceea ce este mai nou în neuroştiinţă, în psihologie şi în filosofie. Fie că pleacă în cercetarea sensului vieţii pornind de la analiza unui episod din Star Trek sau de la melodia Lucy in the Sky with Diamonds a celor de la Beatles, cartea ne pune în faţa unui traseu captivant, în care vom descoperi cele mai surprinzătoare lucruri despre noi înşine.
5. De cati prieteni am nevoie?
De ce femeile văd mai multe culori decât bărbaţii?
De ce speciile monogame, precum păsările şi mamiferele, au creierul mai mare decât celelalte?
De ce ar trebui să fim suspicioşi când cineva are peste 150 de prieteni pe Facebook?
Suntem produsul istoriei noastre evoluţioniste, iar această istorie dă culoare vieţii noastre cotidiene – de la motivul pentru care ne sărutăm până la cât de religioşi suntem. În De câţi prieteni ai nevoie? Robin Dunbar ne arată cum trecutul îndepărtat ne influenţează comportamentul actual, cu ajutorul experimentelor efectuate de cercetători.
Autorul explică fenomene precum Numărul lui Dunbar (150), ştiinţa din spatele rubricii de matrimoniale şi de ce toţi bebeluşii se nasc prematur. Inteligentă şi provocatoare, cartea abordează studiul evolutiv al comportamentului uman, punând accentul pe complexitatea relaţiilor sociale.
