22.6 C
București
vineri, 24 septembrie 2021

Ipocrizie marca PSD-ALDE: Politicienii plâng de mila deținuților, dar subfinanțează penitenciarele

Peste 137 de milioane de lei au fost tăiate de către Guvern din bugetul penitenciarelor în 2017, bani suficienți pentru construirea unei noi închisori sau pentru recondiționarea și modernizarea a 9.000 de locuri de detenție. 

Agenda publică a ultimului an a fost ocu-pată de condițiile improprii de detenție din penitenciare. Politicienii s-au întrecut să deplângă soarta pușcăriașilor în emisiuni televizate și au dat legi menite să descongestioneze penitenciarele supra-aglo-me-rate. Legea recursului compensatoriu a scos deja de după gratii aproape 1.600 de condamnați într-o sin-gură lună, în medie 53 pe zi.

Doar că, în timp ce mureau de grija deținuților care se înghesuie în celule igrasioase, guvernanții tăiau masiv din bugetul penitenciarelor, bani care ar fi fost folosiți tocmai la îmbunătățirea condițiilor de detenție. „Anul acesta, la rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat 137 milioane de lei de la penitenciare. Aproximativ 30 de milioane de euro cu care s-ar fi putut construi o închisoare nouă sau s-ar fi putut recondiționa și moder-niza între 8.000 și 9.000 de locuri de detenție“, a declarat Sorin Dumitrașcu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) pentru  „România liberă“.

În medie, finanțarea penitenciarelor în ultimii ani a fost la doar 60% din necesar, susține sindicalistul. „Dar a fost și mai rău. Prin anii 2010 –
2012 n-aveam bani nici să ne plătim facturile. Am fost nevoiți să punem robinetele de apă și tablourile electrice de la penitenciare sub dispozitiv de pază armată, să nu vină ăia de la Apa Nova și Enel să ne taie apa și curentul. Le păzeam cu pușca“, a mai precizat Sorin Dumitrașcu.

Aproape 1.600 de infractori pe străzi

Sistemul penitenciar din România e subfinanțat, deci, prin decizie politică. Politicienii care se tânguiesc în prime-time că în pușcării sunt condiții inumane de detenție taie în același timp finanțarea și lucrează în paralel pe plan legislativ astfel încât să golească forțat penitenciarele.

La Parlament este în lucru o lege a grațierii, dar potrivit lui Sorin Dumitrașcu, vor beneficia foarte puțini deținuți, cel mult 500, de-oarece vine cu niște condiții stricte de eliberare înainte de termen: nu se aplică celor care au comis fapte de violență sau fapte de corupție.

Legea recursului compensatoriu, însă, se aplică tuturor pușcăriașilor, indife-rent de fapta comisă, inclusiv omor sau viol. Iar până acum, într-o lună de zile, au beneficiat de acest act normativ 1.588 de deținuți. Statistic, 3,5% dintre aceștia au ucis, 9% au violat și 25% au tâlhărit, iar acum umblă liber pe străzi.

“Până luna viitoare vor fi ieșit 3.000 din pușcării și estimăm că, într-un an, vor beneficia de această lege 8.000 de deținuți. Dintre care 5.000 se vor întoarce după gratii în maximum 24 de luni, că acesta este gradul de recidivă în România“, a precizat președintele Federației  Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Legea nu rezolvă, așadar, aglomerația din închisori, mai spune sindicalistul, pentru că statul nu face absolut nimic pentru reintegrarea socială a celor eli-berați înainte de termen.

„A încercat Italia același lucru și n-a mers. Italienii au eliberat 30% din deținuți. Imediat, rata criminalității s-a triplat, iar cei eliberați s-au întors în pușcărie după cel mult doi ani“, a precizat Sorin Dumitrașcu.

Potrivit Legii recursului compensatoriu, la 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, deţinutul are beneficiul unui număr de şase zile care se consideră efectiv executate.  Eliberările înainte de termen vor continua până în 2022.

„Este o altă lege pentru infractori. Eu n-am auzit, cel puțin în ultimul an, de vreo lege în favoarea victimei, ci doar în favoarea infractorului“, susține sindicalistul.  

Avalanșă de plângeri la CEDO

Condițiile de detenție în România sunt, într-adevăr, proaste. Camerele sunt aglomerate, chiar și 20 de oameni într-o celulă, instalațiile sanitare cedează des, e umezeală, e igrasie. Cerința CEDO, cu 3 metri pătrați de deținut, este rar respectată. De aici și plângerile din ce în ce mai multe la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care condamnă România pe bandă rulantă.

Fenomenul avalanșei de plângeri este, însă, recent. “Din 1990 până prin 2014-2015, România a plătit deținuților care au câștigat procesele la CEDO în total 1,7 milioane de euro. Apoi suma a ajuns la 5 milioane de euro în doar doi ani, de când televiziunile au început să vorbească nonstop despre condițiile din închisori, iar deținuții au fost, astfel, încurajați să înainteze plângeri. Dar condiții rele au fost și înainte să le descopere televiziunile, tocmai pentru că penitenciarele au fost constant subfinanțate. Ca și acum“, susține Sorin Dumitrașcu.  

Compensație pentru violator, coșmar pentru victimă

Marius Georgescu (32 de ani) a fost eliberat din penitenciar în baza Legii recursului compen-satoriu. A stat 9 ani după gratii pentru că a violat o fetiță de 13 ani. După doar trei zile de la eliberare, a violat din nou, de data aceasta o femeie de 33 de ani, chiar în centrul Capitalei. „Am auzit multe voci care spun
«Și dacă iese deținutul cu trei luni mai devreme, ce? Care-i problema? E același lucru». Nu e același lucru. Detenția are și rolul de a incapacita deținutul. Dacă mai stătea alea trei luni în pușcărie n-o mai viola pe femeia aceea“, a explicat Sorin Dumitrașcu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).

Ultima oră
Pe aceeași temă