Justiţia mexicană a descoperit recent că traficanţii închiriau ucigaşi din rândul deţinuţilor unei închisori mituind directorul.
Opt capete umane au fost descoperite pe drumul dintre Durango şi Gomez Palacio, oraş aflat sub focul proiectoarelor după arestarea directoarei închisorii. Margarita Rojas Rodriguez a fost acuzată de justiţia mexicană că permitea unui grup de deţinuţi să comită asasinate comandate de baronii drogurilor. Deţinuţii „lucrau” ca asasini plătiţi, fiind folosiţi de narcotraficanţi pentru reglarea de conturi cu membrii unui clan rival. Ei erau autorizaţi să iasă noaptea din celule pentru a comite crimele în exterior, gardienii le dădeau arme, iar conducerea le oferea maşinile de serviciu. După care reveneau liniştiţi în închisoare. Au masacrat 35 de persoane doar în ultima lună. Ancheta poliţiei a permis identificarea cartuşelor lăsate de asasini, ajungându-se la arme tip AR-15, folosite de gardienii închisorii din Gomez Palacio, scandalul iscat fiind revelator pentru gravele probleme din sectorul public, revelator şi pentru puterea financiară a crimei organizate.
Deţinuţii sunt acuzaţi că au comis asasinate în oraşul Terreon, situat în apropierea penitenciarului. La 18 iulie, oameni înarmaţi au intrat brusc la o petrecere şi au tras în mulţime, ucigând 17 persoane şi rănind alte 18. Poliţia a găsit peste 200 de cartuşe incriminatoare. Afacerea nu se opreşte aici, acest grup fiind suspectat că a comis alte asasinate din februarie, peste tot fiind găsite acelaşi tip de cartuşe provenite din armele gardienilor de la Gomez Palacio. Închisorile mexicane sunt cunoscute ca adevărate oaze de linişte pentru baronii drogurilor care operează din spatele gratiilor, organizându-şi „afacerile” prin telefon. Penitenciarul din Gomez Palacio este considerat de multă vreme o bombă cu explozie întârziată, cartelurile organizând evadări şi adevărate asalturi asupra închisorii pentru eliberarea traficanţilor.
Războiul dintre cartelurile crimei organizate şi confruntările cu forţele de ordine au făcut peste 25.000 de morţi în Mexic după 2006, în pofida desfăşurării unor importante forţe militare pentru combaterea criminalităţii. Violenţele din ultimele luni din nordul ţării sunt datorate răfuielilor între cartelul Golfului şi banda Zetas, foştii săi asasini plătiţi deveniţi rivali, pentru controlul traficului şi aprovizionarea enormei pieţe americane, SUA fiind primul consumator mondial de cocaină (40%).
Mexicul a devenit prima placă turnantă a traficului mondial de cocaină, cu susţinerea mafiei calabreze ‘Ndrangheta, furnizând 90% din cocaina ajunsă ilegal pe piaţa americană, faţă de 50% în 1999. Pentru a prelua teritoriile acaparate de cartelurile drogurilor, preşedintele conservator Felipe Calderon a desfăşurat în ţară peste 50.000 de militari pentru a sprijini poliţia şi a lansat operaţiunea anticorupţie „Clean-up”, pentru depistarea şi pedepsirea funcţionarilor aflaţi în relaţii cu traficanţii. Rezultatele nu sunt deloc cele aşteptate, narcotraficanţii mexicani fiind gata la orice pentru a-şi menţine controlul acestei pieţe a drogurilor, care le aduce anual între 18 şi 40 miliarde dolari.
