Guvernanţii ştiu de ani de zile că România riscă să rămână fără plaje. În 2004, Direcţia Apele Române Dobrogea-Litoral a realizat un studiu care a prezentat cifre şocante: apa înghite, în fiecare an, jumătate de metru din faleze. Experţi japonezi au realizat un studiu, finalizat în 2007, în care scriau, negru pe alb, că dacă nu se iau măsuri, plajele româneşti vor dispărea cu totul în 22 de ani. Atunci, ei propuneau şi soluţii. Acum, după patru ani, e gata master-planul privind reabilitarea zonei costiere. Are 900 de pagini. Pe hârtie, lucrurile sună promiţător, în realitate însă, în ultimii ani de zile, nu s-a întreprins mai nimic pentru combaterea eroziunii, un fenomen periculos. Licitaţiile nu au fost încă organizate. “Licitaţiile sunt afişate pe SEAP (n.r. – sistemul electronic de achiziţii publice). La sfârşitul lunii ianuarie 2012 se închid licitaţiile”, a declarat ieri, la Constanţa, ministrul Mediului, László Borbély.
Suma necesară pentru prima etapă este de 136 de milioane de euro. În această primă etapă vor fi reabilitate cinci sectoare de ţărm, trei din Mamaia şi câte una din Constanţa şi Eforie Nord. Lucrările ar trebui să fie gata până la începutul anului 2014. Din 2014 începe o altă etapă, care cuprinde aşa-numitele urgenţe de rang 2. Printre ele se numără şi reabilitarea unor porţiuni de ţărm din sudul litoralului, până la Vame Veche. Etapa a doua este programată să se încheie în 2020.
Algele, o problemă de un milion de euro
Ministrul nu a pierdut ocazia să vorbească, la Constanţa, despre algele care au alungat turiştii de pe plajă, şi în acest an, dar şi în trecut. “Se discută foarte mult de alge, dar să nu credeţi că ele apar aşa, din senin. Din câte mi s-a spus, algele apar din cauza deversării unor nutrienţi şi altele. Şi, evident că sunt mult mai multe alge din cauza netratării apei în foarte multe zone. (…) Numai anul acesta s-au cheltuit extraordinar de mulţi bani numai pentru adunarea algelor”, a afirmat László Borbély. Suma la care a făcut referire ministrul este de un milion de euro. În ciuda disconfortului creat, demnitarul crede însă că fenomenul nu este îngrijorător. “Noi, aici, la Marea Neagră, avem unele probleme, dar sunt altele în lume extraordinar de periculoase din punct de vedere al ecosistemului mondial. Dar pe noi trebuie să ne preocupe ceea ce avem aici”, a mai spus Borbély. Acesta a participat, ieri, la deschiderea conferinţei cu tema “Protecţia mediului în regiunea Mării Negre – o necesitate pentru dezvoltarea durabilă”, organizată de MMP la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”, după care s-a întâlnit cu primarii din judeţ.
Consecinţele eroziunii, în cifre
– 2.400 de hectare de plajă au dispărut în 35 de ani, din cauza eroziunii.
– 22 de ani, perioada estimată în care plajele vor dispărea, dacă nu se iau măsuri.
– 83 de hectare de teren pierde anual România din teritoriul naţional din cauza eroziunii.
– 136 milioane de euro, investiţiile anunţate de Ministerul Mediului împotriva eroziunii.
