Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj au organizat, în cooperare cu Mitropolia Ortodoxă a Clujului, Maramureşului şi Sălajului, precum şi cu protopopiatele romano-catolice din Cluj-Napoca şi din Târgu-Mureş şi cu parohia romano-catolică din Sighişoara, una dintre cele mai interesante expoziţii cu caracter religios. Astfel, în intervalul 8 august – 8 septembrie, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, vor putea fi admirate o serie de icoane, inspirate de icoana făcătoare de minuni de la Nicula şi care, la rândul lor, au avut faima că ar fi capabile să producă miracole.
Care sunt icoanele expuse
Expoziţia, coordonată de istoricul Ana Dumitran, aduce noi dovezi ale evlaviei de care s-a bucurat icoana pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, pentru biserica parohială de la Nicula. Icoana a lăcrimat în anul 1699. Imediat, au apărut litigii între sătenii din Nicula şi contele Sigismund Kornis. Imediat, au apărut două imagini ale icoanei. Una dintre ele se află în prezent la Nicula, iar alta în biserica piariştilor din Cluj-Napoca. Iezuiţii au răspândit gravuri cu icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, iar aceste gravuri au influenţat profund munca iconarilor din Transilvania, care au realizat numeroase copii.
Una dintre ele, realizată de pictorul clujean Mathias Veress, la comanda familiei nobiliare Haller, a fost destinată comunităţii romano-catolice din Mălâncrav. Icoana are faima de a fi făcătoare de minuni şi a generat numeroase pelerinaje. Expoziţia mai reuneşte icoana asemănătoare din Apahida, care o reprezintă înlăcrimată pe Maica Domnului, icoana din Corneşti-Pietroasa, o altă icoană, aflată în colecţia muzeului clujean de multă vreme, precum şi icoana pictată, în 1833, de Popa Sandu din Iernuţeni, pentru biserica din Petelea. “Este cunoscută evlavia episcopului greco-catolic Ioan Bob, care a aşezat copii ale icoanei făcătoare de minuni a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus ca icoană împărătească în toate bisericile ctitorile de el”, spune istoricul Ana Dumitran.
