Procesul Mannesmann, cel mai mare si spectaculos proces economic al Germaniei postbelice, s-a incheiat ieri, cu anuntul tribunalului din Dusseldorf de a fi convenit asupra abandonarii urmaririi penale a acuzatilor in schimbul achitarii, de catre acestia, a sumei totale de 5,8 milioane de euro catre justitia germana. Printre cei aflati pe banca acuzatilor s-au numarat presedintele Deutsche Bank, Joseph Ackermann, fostul director al grupului Mannesmann, Klaus Esser, fostul sef al consiliului de supraveghere al Mannesmann, Joachim Funk, si fostul lider al sindicatului IG Metall, Klaus Zwickel. Timp de doi ani, procesul a urmarit elucidarea circumstantelor preluarii grupului Mannesmann de catre compania britanica Vodafone, survenita dupa varsarea unor bonusuri exorbitante, de 57 milioane de euro, in conturile conducatorilor grupului german, spre „despagubirea” acestora, dar, fireste, in detrimentul interesului intreprinderii si al actionariatului Mannesmann.
De ieri, Ackermann&Co. sunt oameni liberi, fara cazier, urmarirea penala incetand o data cu incheierea trocului juridic, bazat pe controversatul paragraf 153a din Codul Penal german, care permite incheierea unui astfel de acord pe cale amiabila. Ackermann are de platit penalitati in valoare de 3,2 milioane de euro, Esser suma de 1,5 milioane de euro, iar Funk un milion de euro Ð sume ce nu vor da mari dureri de cap platitorilor, din moment ce au incasat fiecare compensatii de zeci de milioane de euro.
Numerosi experti juridici germani se declara indignati de finalul jalnic al procesului. „A incheia tocmai acest proces in baza unei intelegeri financiare dovedeste o lipsa de cultura juridica ce contravine principiilor fundamentale de drept”, a declarat expertul de drept penal Wolfgang Naucke. O alta somitate in materie, Jochen Thielmann, a spus ca astfel s-a ajuns la o „economizare a urmaririi penale” si nicidecum la „adevar si dreptate”. Alti juristi sunt insa de parere ca in cazul deciziei nu se pune problema unor „libertati cumparate”, deoarece procuratura nu dispunea oricum de probe suficiente pentru ca inculpatii sa primeasca pedepse mai mari de o amenda sau condamnare cu suspendare. Indiferent de opiniile specialistilor, populatia stie exact ce crede: pestii mari scapa intotdeauna. Astfel, Ackermann va continua sa fie presedintele Erste Bank – cu imaginea facuta praf pe vecie. De prezenta elvetianului in fruntea institutiei nu vor beneficia, pana la urma, nici banca zguduita de ani buni de crize si nici competitivitatea sau climatul economic general, deja precar, din Germania.
