39.3 C
București
luni, 15 iulie 2024
AcasăSpecialHanul care nu există, restaurare de milioane de euro

Hanul care nu există, restaurare de milioane de euro

Amplul proiect de restaurare a Hanului Gabroveni, derulat de Primăria Municipiului Bucureşti şi de Ministerul Culturii, are la bază o eroare: clădirea nu există, aşa că se va restaura un imobil de vizavi, Hanul Hagi Tudorachi.

Primăria Capitalei a publicat recent un anunţ de organizare a unei licitaţii pentru restaurarea Hanului Gabroveni din Capitală, imobil ce va găzdui un centru cultural european. Însă adresa din proiect nu este cea a Hanului Gabroveni, ci a Hanului Hagi Tudorachi.

„Hanul Gabroveni s-a aflat pe locul actualului Hotel Universal”

Cunoscuţi istorici şi arhitecţi atrag atenţia, de câţiva ani, că se produce o confuzie în stabilirea identităţii adevăratei clădiri care este denumită acum Hanul Gabroveni. „Se plasează eronat hanul Gabroveni pe locul Hanului Hagi Tudorachi devenit începând cu 1852 «Pasagiul Comercial». Hanul Gabroveni s-a aflat pe locul actualului Hotel Universal, dintre străzile Gabroveni şi Covaci”, semnala istoricul Adrian Majuru încă din 2007. „Au preluat denumirea unui alt imobil care nu mai există, peste care s-a făcut Hotelul Universal. Imobilul pe care se va interveni, fostul Han Tudorachi, este şi el unul de patrimoniu, clasat A, de valoare naţională, dar nu este Hanul Gabroveni”, a declarat Adrian Majuru pentru România Liberă.

„Este vorba de o altă clădire”

Istoricul argumentează cu harta Culorii de Roşu realizată la 1871 de maiorul Dimitrie Pa¬ppasoglu. „Se poate observa că hanul Gabroveni nu avea nici o faţadă pe strada Lipscani. El se afla numai pe strada Gabroveni, vizavi de imobilul ce urmează să fie restaurat şi care are o faţadă pe Lipscani şi una pe Gabroveni. Acest imobil corespunde cu Pasagiul Comercial ce apare pe hartă ca un pasaj de trecere între Lipscani şi Gabroveni. Aşadar, e simplu. Este vorba de o altă clădire”, a mai adăugat Adrian Majuru.

„Menţinem denumirea chiar dacă este eronată”

Istoricul nu este singurul care cunoaşte aceste detalii. Proiectul de restaurare a acestei zone a fost realizat şi cu consultarea Hannei Derer, arhitect şi profesor la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” (Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului) şi preşedinte al secţiunii „Evidenţa Monumentelor Istorice” a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Într-un interviu publicat în revista „22″ la începutul acestui an, Derer precizează: „După toate probabilităţile, ceea ce numim astăzi Hanul Gabroveni a fost de fapt Hanul Hagi Tudorache. Se pare că adevăratul Han Gabroveni a existat în Lipscănie, dar s-a aflat undeva între străzile Gabroveni şi Covaci, puţin mai la sud. Informaţiile provin de la începutul secolului al XIX-lea şi se referă la o clădire care exista probabil într-o formă sau alta chiar din secolul al XVIII-lea, însă, tocmai pentru că sunt informaţii atât de vechi şi păstrate doar parţial, nu suntem foarte siguri în ceea ce priveşte identitatea imobilului numit astăzi Hanul Gabroveni”. Hanna Derer mai adaugă: „Pe de altă parte, de vreme ce în memoria tuturor clădirea care se află între Lipscani şi Gabroveni a rămas sub numele de Hanul Gabroveni, cred că este important să menţinem această denumire, chiar dacă este eronată”.

„Urmăm legislaţia”

Oficial, responsabili din Primărie şi din Ministerul Culturii omit toate aceste erori şi susţin în declaraţiile publice denumirea rezonantă „Gabroveni”. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, declara recent: „După 20 de ani în care centrul istoric a fost lăsat în paragină, iată că Bucureştiul are puterea să renască. Proiectul restaurării Hanului Gabroveni se încadrează într-o operaţiune vastă de recuperare a patrimoniului cultural”. Mai mult decât atât, în comunicatele oficiale ale PMB sunt detaliate inclusiv etapele unor studii pentru restaurarea Hanului Gabroveni, pornite din 1968, se spune că seismul din 1977 a afectat grav clădirea, se pomeneşte de un incendiu etc.
Directorul Institutului Monumentelor Istorice, Dan Lungu, se fereşte să dea o explicaţie:  „Suntem o ţară de oameni care trăiesc în absurdul lui Eugen Ionescu”. La rândul său, Ionuţ Ilie, directorul Unităţii de Management a Proiectelor din cadrul Ministerului Culturii şi coordonatorul proiectului de restaurare explică: „Conform Listei Monumentelor Istorice din 2004, unicul document oficial privind monumentele istorice din România pe care ne putem baza, adresa din proiect poartă denumirea Hanul Gabroveni. Este vorba despre fostul pasaj comercial şi de clădirea menţio¬nată pe listă. Asta este legislaţia pe care o urmăm şi, dacă legiuitorii au considerat că acea clădire poate să capete denumirea Hanul Gabroveni, aceasta va fi denumirea. Din punct de vedere istoric, şi mâine pot apărea specialişti care să conteste acest lucru, dar, după cum ştim, între discuţii şi lege, legea primează”.   

Fonduri europene şi bani de la bugetul de stat

Contractul de execuţie a lucrărilor de restaurare, extindere şi remodelare funcţională a Hanului Gabroveni are o valoare estimativă de 4,7 milioane de euro, potrivit Mediafax. Lucrările sunt finanţate prin Mecanismul Financiar Spaţiul Economic European (SEE), cu suma de 2.550.000 de euro, din bugetul Ministerului Culturii, cu 450.000 de euro, şi din cel al Primăriei Municipiului Bucureşti, circa 2 milioane de euro pe an, în 2010 şi 2011.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă