Oficialii de la București reiau subiectul legislației privind atribuțiile Serviciului Român de Informații. Premierul Dacian Cioloș a relansat dezbaterea despre legea cartelelor telefonice prepay, iar Ministerul Comunicațiilor a realizat un proiect privind securitatea cibernetică.
Elaborarea unei noi legi privind cartelele telefonice prepay a fost anunțată de premier în contextul recentului atentat din capitala Belgiei. „Riscul există. Suntem în UE, participăm activ la lupta împotriva terorismului. Lucrurile sunt ţinute sub control, autorităţile îşi fac treaba.Vigilenţa este foarte mare”, a răspuns prim-ministrul, într-un interviu televizat, la o întrebare despre riscurile de atentat în România. „Serviciile cer mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situaţia”, a precizat Dacian Cioloş. „Ei (cei din servicii, n.r.) se plâng apropo de cartelele prepay”, a subliniat el, adăugând că o serie de astfel de cartele din România ar fi fost folosite în pregătirea unor atentate din UE tocmai din cauza prevederilor foarte laxe din legislaţia românească. Premierul a anunțat că Ministerul Justiției și cel al Internelor vor pregăti un act normativ care să schimbe situația.
Pentru a aproba un astfel de act normativ, însă, guvernanții și parlamentarii trebuie să îl pună în acord cu solicitările Curții Constituționale (CCR). În 2014, o lege prin care cumpărătorii de cartele telefonice prepay erau obligaţi să prezinte un act de identitate la achiziţie a fost respinsă de judecătorii constituționali, care au invocat faptul că prevederile nu garantau că datele sunt folosite şi protejate fără să încalce drepturi fundamentale ale cetăţenilor.
Un subiect delicat
Guvernul a reluat demersurile și în privința unui alt act normativ declarat neconstituțional în 2015 – legea securității cibernetice, votată de Parlament în 2014. O nouă lege pe această temă a fost întocmită de Ministerul Comunicațiilor, oficialii susținând că au eliminat articolele cu probleme de constituționalitate. Legea ar urma să se aplice autorităţilor şi instituţiilor publice sau persoanelor juridice deţinătoare de infrastructuri cibernetice care susțin servicii publice sau de interes public. De asemenea, se va aplica persoanelor juridice, deţinătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal, furnizorilor de comunicații electronice sau de internet.
Coordonarea activităţilor de realizare a securităţii cibernetice ar urma să fie asigurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC). Nu se doreşte astfel înfiinţarea unei noi instituţii, COSC fiind un mecanism de cooperare interinstituţională. Acest proiect de act normativ a provocat controverse, în special în ceea ce privește articolul care se referă la atribuțiile Serviciului Român de Informații.
Potrivit proiectului, serviciul, prin Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, este desemnat autoritate competentă pentru coordonarea activităților în domeniul securităţii cibernetice organizate și desfăşurate la nivelul infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cu excepția infrastructurilor cibernetice de interes naţional aflate în administrarea sau responsabilitatea celorlalte autorităţi prevăzute în lege (de exemplu ANRC supervizează furnizorii de servicii de comunicații, iar celalalte servicii infrastructurile din subordinea lor). APADOR-CH atrage atenția că un articol similar din vechea lege a securității cibernetice a fost declarat neconstituțional.
Alte modificări posibile
Nu sunt singurele modificări avute în vedere, fiind luată în discuție și legea privind combaterea terorismului. „În toată Europa, pentru a fi o abordare unitară, se pune problema ca în cadrul său în rândul infracțiunilor asimilate celor de terorism să poată fi introduse alte infracțiuni, cum ar fi pregătirea în taberele speciale de antrenament a teroriștilor, finanțarea teroriștilor sau finanțarea unor persoane care merg să se pregătească în scopuri teroriste, propaganda teroristă și recrutarea în mediul online a posibililor atentatori de tip kamikaze”, a susținut Georgian Pop (PSD), președintele Comisiei pentru controlul SRI.Totodată, Georgian Pop a subliniat că ordonanța de urgență privind interceptările trebuie îmbunătăţită, iar colaborarea interinstituţională dintre SRI şi DIICOT nu trebuie întreruptă.
