23.6 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăSpecialGuvernul Boc ne trage pe stanga: creste pensiile si salariul minim, insa...

Guvernul Boc ne trage pe stanga: creste pensiile si salariul minim, insa mareste taxele pentru clasa de mijloc

Schita programului de guvernare pusa la punct de liderii PDL si PSD seamana deocamdata mai mult cu o lista de promisiuni electorale decat cu o strategie de guvernare. Mentinerea cotei unice de impozitare de 16 la suta pare sa fie una dintre putinele masuri de dreapta acceptate de viitoarea echipa guvernamentala.

Masurile de stanga inunda in schimb programul noului executiv care isi propune sa reduca taxa pe valoarea adaugata (TVA), care acum este de 19%, la 5% pentru alimentele de baza si sa o ridice la 25% pentru produsele de lux. In plus, se prevede majorarea impozitelor pe cladiri, automobile si ambarcatiuni cu motor peste limitele stabilite de lege. Printre prioritati se afla cresterea pensiilor, salariilor minime chiar de la 1 ianuarie, dar si dublarea alocatiei pentru copii de la 1 iunie.

 

Salariul minim brut ar urma sa ajunga la 500 de euro pana la intrarea tarii in zona euro, dar si cresterea salariului mediu brut cu 60 la suta in urmatorii patru ani. Analistii economici considera ca proiectul de guvernare PDL-PSD este "contradictoriu" fiindca promite reducerea deficitului bugetar la 2,5% din PIB, multiplicand insa cheltuielile publice. Nici reprezentantii PDL, nici cei ai PSD nu au vrut sa explice ieri cum vor reusi sa cheltuie mai mult, dar in acelasi timp sa  reduca deficitul bugetar.

"Imi aduce aminte de unul dintre programele epocii comuniste", marturiseste secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Cristian Parvan, fiindca "nu se precizeaza nici de unde vin banii, nici cine va plati." Programul PDL-PSD este mai ales unul social si face doar referiri generale la criza. Exista insa promisiuni generoase care mentioneaza terminarea unitatilor 3 si 4 de la Centrala Atomo electrica de la Cernavoda, pentru reducerea dependentei energetice a tarii plus inca 1000 de kilometri de autostrada in urmatorii patru ani. 

 

Programul de guvernare pus la cale de PDL si PSD promite, pe de-o parte, sa scoata Romania din criza prin reducerea cheltuielilor administrative si prin modificari importante la nivel fiscal, dar pe de alta parte, si sa creasca semnificativ, pana in 2012, salariile, subventiile, pensiile si alocatiile pentru copii. Toate acestea, cu un deficit bugetar estimat la doar 2,5% in 2009, fata de 3,5% anul acesta. "Acest program este o suma de intentii in care se pare ca masurile de protectie sociala sunt totuna cu masurile anticriza. Ele presupun foarte multe cheltuieli, dar sunt identificate foarte putine surse de venit pentru anul viitor. Nu exista masuri concrete de reducere a cheltuielilor", spune Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicata. Masurile contradictorii din punct de vedere economic i-au bulversat si pe alti analisti economici.

 

"Acest program contine o lista lunga de masuri sociale, dar nu precizeaza cum vor fi ele finantate", spune Bogdan Baltazar, citat de Hotnews, in timp ce Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, isi aminteste de "un program al epocii comuniste, plin de idei generoase" despre care nu se precizeaza cine le va plati.
Balanta intre cheltuielile de stanga si veniturile stranse cu forta ideologiei de dreapta par sa dea castigator PSD-ul in negocierile dintre cele doua partide. Astfel, programul de guvernare comun promite majorarea, de la 1 ianuarie 2009, a salariului minim brut de la 540 de lei la 600 de lei si a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie. Vara lui 2009 aduce un nou val de prosperitate: din iulie, alocatiile pentru copii se vor dubla si va fi introdusa pensia minima garantata de 350 de lei.

 

Pana in 2012, cele doua partide se angajeaza sa creasca salariul mediu brut cu 60% fata de nivelul actual si sa ofere o alocatie pentru copii in valoare de 200 de lei. Mai mult, pana cand Romania va intra in zona euro, adica in 2013-2014, salariul minim brut va fi de 500 de euro. Maririle salariale promise profesorilor nu sunt mentionate in programul de guvernare.
In schimb, masurile menite sa asigure banii necesari pentru acest protectionism social nu sunt atat de numeroase. Cota unica de impozitare de 16% ramane in picioare, in schimb, taxa pe valoare adaugata urmeaza sa fie diferentiata: scade la 5% pentru produsele alimentare de baza, dar creste la 25% pentru produsele de lux precum cafeaua, tigarile, bijuteriile, parfumurile, blanurile, camerele video sau aparatele de aer conditionat, limuzinele, iahturile. Tranzactiilor imobiliare facute de persoane fizice, in interes comercial, li se va aplica TVA de 19%, iar profitul obtinut in urma tranzactiei va fi impozitat cu 16%. PD-L si PSD vizeaza si cresterea impozitelor pe cladiri si masini.

Analistul Liviu Voinea observa ca introducerea legii salarizarii unice, menita sa reduca risipa cu salariile extreme ale bugetarilor, nu este mentionata in acest program de guvernare. Mai mult, o fraza alambicata ar putea insemna o cota unica de 16% mult mai profitabila pentru stat: "egalizarea bazei impozabile prevazuta pentru calculul contributiilor cu cea utilizata la calculul impozitului pe salarii".

Liviu Voinea observa ca aceasta mentiune ar putea insemna ca impozitul de 16% pe salarii sa se aplice direct la suma bruta, nu la cea ramasa dupa scaderea contributiilor la asigurarile sociale (pensie, CAS, somaj etc.), asa cum se procedeaza acum. Chiar si cu acest adaos al incasarilor la buget, Voinea este sceptic: "Necesarul neacoperit de finantare pentru anul viitor este de 20 de miliarde de euro, fara sa luam in calcul modificarile aduse de acest program de guvernare. Eu estimez ca in maximum doua luni vom avea un acord de finantare cu Fondul Monetar International".

Presedintele Asociatiei Pro Democratia, Cristian Pirvulescu, critica programul de guvernare PDL-PSD, care pare mai degraba "o compilatie electorala" prin faptul ca sunt insumate programele prezentate in campanie de catre cele doua partide care "se comporta irational pentru ca nu vor avea de unde sa sustina ce au promis pe fondul crizei si al leului in picaj". De aceea, Pirvulescu crede ca "programul pare in mare masura improvizat", iar daca "s-ar face abstractie de faptul ca Romania e in criza poate ar fi fost bun".
Nici la alte capitole importante programul de guvernare nu sta mai bine. Obiectivele pe Justitie sunt o insumare de vorbe goale: "consolidarea institutionala si functionala" a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si a Agentiei Nationale de Integritate (ANI), cresterea independentei Inspectiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), imbunatatirea recrutarii de resurse umane in magistratura sau adoptarea codurilor de procedura modificate. Analistul politic Cristian Pirvulescu socoteste ca acest capitol "este foarte vag si nu are obiective concrete", pentru ca "sunt principii care nu se pot masura".

 

Si Georgiana Iorgulescu, presedinta Centrului pentru Resurse Juridice, este uimita de usurinta cu care cele doua partide au tratat justitia: "Sunt niste declaratii de interese care arata bine la prima vedere, dar nu sunt detaliate. Sunt enunturi despre care vorbim de 18 ani, dar nimeni nu spune cum sa le aplice concret". Specialista observa ca nu este pomenit nimic despre modul de numire a procurorilor, lucru asupra caruia PDL si PSD au avut ciocniri mari in precedenta legislatura. "Ori nu au negociat acest lucru, ori nu s-au inteles asupra lui", crede Iorgulescu. Un alt lucru care lipseste justitiei in viziunea PSD-PDL este corelarea intre modificarea codurilor penal si civil si strategia de resurse umane: "Nu poti face o astfel de strategie fara sa stii incotro mergi, fara sa iei in considerare modificarile codurilor, care sunt substantiale", spune sefa CRJ.

 

Astfel, programul vorbeste despre o pondere de o treime din magistrati numiti prin proceduri extraordinare, adica nu prin concurs la Institutul National al Magistraturii, ci prin interviuri sau alte metode mai rapide.
Parca dominate de spiritul de lider regional, PDL si PSD isi propun ca Romania sa devina o "legatura indispensabila" pentru UE cu spatiul rasaritean, actionand in acest sens prin sustinerea integrarii Republicii Moldova in UE, pentru asigurarea unui traseu european predictibil Serbiei precum si Turciei si apropierea Ucrainei si Georgiei de statele europene. Prioritatea politicii externe a Romaniei va fi insa o "actiune politico-diplomatica sustinuta" pentru recuperearea Tezaurului romanesc de la Moscova, lucru sustinut insistent de social-democrati. Pe de alta parte, noile autoritati de la Bucuresti vor sa fructifice relatiile privilegiate cu China, in primul rand din punct de vedere economic, dar doresc si recuperarea pietelor pierdute in 1989 cum ar fi: Japonia, Coreea de Sud, Israel, Brazilia, India sau statele arabe.

La capitolul Aparare si securitate nationala, PDL si PSD isi propun sa continue procesul de transformare a Armatei, mai ales prin continuarea programului de inzestrare in conformitate cu cerintele NATO. Cele doua partide se obliga sa aloce pentru Aparare un buget de 2% din PIB care poate ajunge pana la 2,38% pentru "proiecte concrete". Nu sunt specificate insa sursele de finantare ale acestor indicatori, in contextul crizei economice, si nici care sunt prioritatile de inzestrare ale Armatei Romane, care are nevoi totale in valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro, conform unor estimari ale fostului premier Calin Popescu Tariceanu.

Educatie si sanatate
Guvernarea PDL-PSD se angajeaza sa respecte Pactul National pentru Educatie conceput de comisia prezidentiala condusa de fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea. Astfel, viitorul executiv isi propune sa asigure 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Educatie si implementarea unei noi structuri a sistemului de invatamant, care sa includa grupa pregatitoare in invatamantul obligatoriu. Alte obiective sunt reducerea violentei din scoli si ca 85% din elevi sa fie aboslventi de studii liceale.

In ceea ce priveste sanatatea, PDL si PSD si-au propus sa aloce, gradual, pana in 2012, un buget de 6% din PIB si sa creasca veniturile cadrelor medicale. Alte masuri pe care cele doua partide ar vrea sa le realizeze sunt: compensarea cu minimum 90% din pretul de referinta al medicamentelor pentru pensionari si pentru persoane cu venituri mici, asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenti si gravide si extinderea programului national de imunizari prin introducerea gratuita a unor noi vaccinuri conform planurilor UE.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă