Autostrada Timişoara-Lugoj, mai precis primul tronson al acesteia – un soi de ocolitoare a municipiului de pe Bega, ar avea deficienţe de proiectare şi execuţie, au relatat ieri corespondenţi ai postului de televiziune Digi 24. Potrivit postului, “o bucată din primul lot al autostrăzii Timişoara-Lugoj a fost construită greşit. Mai precis, sensul giratoriu care permite ieşirea din cei 10 kilometri de şosea rapidă este prea îngust pentru tiruri”, afirmă ziariştii de la Digi 24. Segmentul de autostradă inaugurat în luna octombrie are o lungime de 10 kilometri şi este delimitat de două giratorii, unul la Remetea Mare, celălalt la Giarmata. Lucrarea a fost executată de firma Spedition UMB deţinută de Dorinel Umbrărescu şi are o valoare de 47 milioane euro, fără TVA.
Tiriştii confirmă
Mai mulţi transportatori rutieri chestionaţi de ziarul România Liberă au confirmat ieri existenţa problemelor. “Să veniţi să vă uitaţi cu ochii dumneavoastră. In doar câteva luni e plin de lovituri, ba interiorul giratoriului, ba lateralul acestuia”, spune plastic responsabilul unei firme de transport rutier cu tiruri din judeţul Timiş. De la deschiderea tronsonului, presa a arătat că în zona pasajului Remetea au avut loc mai multe accidente grave de circulaţie în care au fost implicate atât TIR-uri, cât şi autoturisme. “Când intră camionul se gâtuie. Roţile din spate ale remorcilor se urcă pe sus”, îşi continuă relatarea responsabilul firmei de transport. El afirmă giratoriul de la Remetea Mare nu e singurul cu probleme din România, existând şi altele “făcute după ureche”. Giratorii sunt şi în alte ţări dar acolo sunt prevăzute spaţiile necesare. Plângerile acestuia sunt confirmate de Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România (UNTRR). “Şoferii îşi distrug anvelopele ce costă sute de euro bucata şi care ar trebui să ţină cel puţin 150.000 de kilometri, în urma lovirii bordurilor”, spune el. Spre exemplu, Radu Dinescu exemplifică şi prin cazul giratoriului situat la ieşirea din autostrada Piteşti-Bucureşti, în zona complexului Fashion House Outlet, de netrecut de către transportuile agabaritice ce merg către Turcia, din cauza razelor mici. In sens invers, de la Constanţa spre Bucureşti, transporturile agabaritice nu pot veni pe autostrada Soarelui deoarece punctul de plată a tarifului de trecere pe podul de la Feteşti nu are prevăzute porţi dedicate prin care să poată trece astfel de transporturi.
Care sunt cauzele?
Asemenea oricărui element al unui drum naţional, un giratoriu trebuie să respecte normele de proiectare ce prevăd precis elementele geometrice obligatorii (raze, lăţimi, unghiuri, declivităţi, etc). Caracteristicile ar permite teoretic intrarea în giratoriu cu o viteză de 40-50 de kilometri la oră , în funcţie de numărul de benzi. In practică giratoriul românesc respectă mai mult sau mai puţin regulile. “Tendinţa companiei este să facă giratorii mari. Uneori însă nu există terenurile necesare, trebuie mutate reţele optice, stâlpi sau făcute defrişări şi atunci acestea ajung mai mici”, spune responsabilul unei firme de proiectare. Potrivit practicilor, CNADNR aprobă deseori o micşorare a razei giratoriului cu până la 10% faţă de norme. “Vă daţi seama ce înseamnă ca un giratoriu cu o rază de 20 de metri să ajungă la 18 metri”, spune un alt proiectant. Teoretic, raza minimă a insulei interioare e între 18 şi 20 de metri, de la centru spre margine urmează un inel de siguranţă lat de 1-1,5 metri şi apoi una două benzi de circulaţie late de 5 metri (cu 1,5 metri mai largi decât cele normale). In practică giratoriul nostru intră la apă. In plus, tot din lipsă de spaţiu sau dintr-o economie de bani, CNADNR renunţă la construirea benzilor dedicate virajului la dreapta. Acestea permit vehiculelor ce circulă spre dreapta o viteză mai mare, deoarece banda dedicată are o rază de curbură mai mare faţă de cea din interiorul giratoriului. Benzile dedicate lipsesc în mare parte a cazurilor, deoarece construirea lor necesită cumpărarea de către stat a unor terenuri suplimentare, faţă de giratoriul simplu. Dacă lungimea unui autoturism este de aproximativ 4 metri, cea a unui tir poate ajunge la 20 de metri şi există discuţii la nivel european în sensul măririi lungimii maxime permise.
Update. I-ar fi aprobat CNADNR lui Umbrărescu un giratoriu mai mititel?
Surse din cadrul CNADNR afirmă că proiectantul angajat de Dorinel Umbrărescu pentru autostradă, o importantă firmă din domeniu al cărei nume nu a fost furnizat de sursele indicate, ar fi realizat iniţial proiectul giratoriul conform normelor referitoare la proiectarea trecerilor la nivel (normativ 600 din 2010) . “CNADNR a impus micşorarea acestuia. Proiectantul a explicat că va deveni dificilă traversarea giratoriului de către camioane însă CNADNR a insistat pentru micşorare”, spun acestea. Compania era condusă la acel moment de Daniela Drăghia, mai afirmă sursele noastre.
Dacă s-a întâmplat într-adevăr aceasta, astfel de metode majorează, în mod nemeritat, profiturile constructorilor şi elimină concurenţa corectă din licitaţii. La momentul la care participă la licitaţii constructorii prezintă o ofertă ce presupune respectarea standardelor şi normelor în domeniu – in cazul de faţă normativul menţionat referitor la amenajarea intersecţiilor la nivel pe drumuri publice. Ulterior, prin modificarea soluţiilor tehnice cu acceptul CNADNR se micşorează costurile înregistrate de constructori, majorând corespunzător profiturile acestora.
Ce spune constructorul?
Contactat de Romania Liberă, patronul firmei Spedition UMB ce construieşte tronsonului Timişoara-Lugoj, Dorinel Umbrărescu, infirmă informaţiile.
In ordine, referitor la modificarea parametrilor, el spune că proiectul are avizele Consiliului Tehnico-Economic al CNADNR, Direcţiei Circulaţie din Poliţia România şi nu au existat niciodată discuţii referitoare la micşorarea acestuia. Giratoriul de la Remetea este specific unui drum naţional, având o bandă pe sens, deoarece nu va mai fi folosit traficului pe autostradă după ce se va deschide şi următorul tronson de autostradă spre Lugoj. “După aceea veţi mai vedea câte o maşină prin el”, spune Dorinel Umbrărescu. El mai lasă să se înţeleagă că vinovaţii ar fi şoferii de TIR ce circulă cu viteză prea mare prin acest giratoriu – “nu poţi trece cu 100 de kilometri la oră” şi afirmă că problemele critice ar fi de fapt în zona celui de la Giarmata, aflat în construcţie la firma ce a realizat porţiunea Arad-Timişoara.
